Procurorii Instantei Supreme extind cercetarile in dosarul Erata. Suspiciuni privind fals intelectual si uz de fals

T.d. | 18.06.2015

Pe aceeași temă

Cercetarile in dosarul “Erata” au fost extinse. Procurorii Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie au decis sa cerceteze si presupuse infractiuni de fals intelectual si uz de fals, alaturi de suspiciunile initiale privind presupus un abuz in serviciu.

Prin ordonanța din data de 2 septembrie 2014, s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la faptă, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, prev. de art.246 Cod penal anterior, iar la data de 8 iunie 2015 s-au extins cercetările, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fals intelectual și uz de fals, prev. de art. 289 alin. 1 și art. 291 Cod penal anterior, cu aplic. Art. 5 Cod penal anterior”, transmite Parchetul ICCJ intr-un comunicat citat de Agerpres.

Procurorii Parchetului General au redeschis un dosar in care investigheaza modul in care judecatorii Curtii Constitutionale au emis in anul 2012 o decizie privind organizarea referendumului pentru demiterea fostului presedinte Traian Basescu.

In acest dosar, au fost audiati pana acum, in calitate de martori, presedintele CCR, Augustin Zegrean, Horatius Dumbrava (membru al CSM), Toni Neacsu (fost judecator CSM), judecatorul constitutional Tudorel Toader si fostii judecatori CCR Acsinte Gaspar si Ion Predescu.

“În prezent, având în vedere criticile formulate de instanța de judecată și conformându-se dispozițiilor acesteia, procurorul efectuează acte de urmărire penală”, mai arata Parchetul Instantei Supreme in comunicatul citat.


Comunicatul integral al Parchetului ICCJ:

“Având în vedere interesul reprezentanților mass-media precum și unele informații neconforme cu realitatea apărute în spațiul public privind obiectul și modul de constituire al dosarului penal 597/ P/ 2013 (denumit 'dosarul Erata' de către presă), Biroul de informare și relații publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este împuternicit să aducă la cunoștința opiniei publice următoarele:

  • Dosarul penal aflat în lucru la Secția de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost constituit la data de 30.09.2013, ca urmare a plângerii penale formulate de către persoana fizică C.C.
  • Prin rezoluția emisă la data de 11.10.2013, procurorul de caz a dispus neînceperea urmăririi penale față de șase judecători ai Curții Constituționale, respectiv Augustin Zegrean, Aspazia Cojocaru, Petre Lăzăroiu, Mircea Ștefan Minea, Iulia Antonela Motoc si Puskas Valentin Zoltan, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 din Codul penal anterior, reținând incidența dispozițiilor art. 228, alin. (4), rap. la art. 10, litera a) din Codul de procedură penală anterior (fapta nu există).
  • Împotriva soluției de neîncepere a urmăririi penale adoptate în cauză, persoana fizică C.C. a formulat plângere, ce a fost respinsă ca neîntemeiată prin rezoluția emisă la data de 26.11.2013 de către procurorul sef al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
  • Ulterior, prin sentința penală nr. 529/ 04 iunie 2014, pronunțată în dosarul nr. 5748/ 1/ 2013 al Înaltei Curti de Casatie și Justitie, instanța a admis plângerea formulată de C.C. împotriva rezoluției din 11 octombrie 2013, soluția atacată fiind desființată, iar cauza trimisă Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de urmărire penală și criminalistică, în vederea efectuării de cercetări cu privire la plângerea formulată.
  • Instanța de judecată a reținut că, în speță, deși exista obligația de a desfășura o anchetă efectivă, nu au fost luate măsuri rezonabile pentru investigarea faptelor reclamate. Cu toate că obligația investigării faptelor este una de mijloace și nu de rezultat, în cazul de față lipsește ancheta însăși (nu există niciun mijloc de investigare a plângerii). În consecință, deși plângerea formulată nu este, în mod vădit lipsită de bază factuală (se întemeiază pe constatări publicate în M.Of. nr. 616 din 27 august 2012), soluția de neîncepere a urmăririi penale, prin care se constată inexistența faptelor, nu decurge din administrarea unor probe care să infirme susținerile petentului'.
  • Pe data 29 iulie 2014, dosarul cu numărul 5748/ 1/ 2013, al Înaltei Curți de Casație și Justiție — Secția Penală, a fost trimis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justitie, Sectia de urmărire penală și criminalistică, fiind repartizat spre soluționare.
  • Prin ordonanța din data de 2 septembrie 2014, s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la faptă, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, prev. de art.246 Cod penal anterior, iar la data de 8 iunie 2015 s-au extins cercetările, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fals intelectual și uz de fals, prev. de art. 289 alin. 1 și art. 291 Cod penal anterior, cu aplic. Art. 5 Cod penal anterior.
  • În prezent, având în vedere criticile formulate de instanța de judecată și conformându-se dispozițiilor acesteia, procurorul efectuează acte de urmărire penală”, arata procurorii.


Context

Pe 2 august 2012, CCR a adoptat o hotarare cu privire la organizarea referendumului, insa a constatat ca din acea hotarare lipsea temeiul legal in baza caruia urma sa fie stabilit numarul total al alegatorilor care trebuiau sa-si exprime optiunea la referendumul organizat deja pe 29 iulie 2012, potrivit HotNews.

Dupa publicarea hotararii, a fost adaugata o erata prin care se mentiona faptul ca vor fi luate in calcul toate persoanele cu drept de vot, si anume peste 18 milioane de romani.

Prin aceasta erata a fost blocata initiativa Guvernului de a efectua un mini-recensamant pentru a-i scoate de pe listele electorale permanente pe romanii plecati din tara de mai mult timp.

Erata respectiva a fost intocmita si semnata de judecatorul Stefan Minea, cel care a trimis adresa de publicare catre Guvern si Monitorul Oficial.

Pe baza acestei erate, referendumul a fost invalidat, deoarece din totalul de 18.292.464 de persoane inscrise in listele electorale permanente au participat la vot 8.459.053 de persoane (46,24 %), astfel ca nu a fost atins pragul de participare, de cel putin jumatate plus unu din numarul persoanelor inscrise in listele electorale permanente.

Ulterior, trei dintre judecatorii CCR de la acea vreme - Ion Predescu, Acsinte Gaspar si Tudorel Toader - au declarat ca nu au fost consultati cu privire la intocmirea acelei erate, ei sustinand ca referendumul trebuia validat, intrucat cele 18.292.464 persoane inscrise in listele electorale permanente, numar luat in considerare la adoptarea hotararii de validare, nu reflecta structura si dimensiunea corpului electoral actual.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22