Pe aceeași temă
Procurorul Oana Schmidt-Hăineală, membru al Consiliului Superior al Magistraturii şi actualul vicepreşedinte, şi-a depus oficial candidatura pentru funcţia de preşedinte al CSM, pe site-ul oficial al instituţiei fiind publicat vineri dimineaţă proiectul său de candidat, informează Agerpres. O alta candidatura inregistrata vineri este cea a judecatorului la ICCJ Mircea Aron. La sedinta care incepe la ora 11.00 si-a anuntat participarea si presedintele Traian Basescu.
Daca va fi aleasa, Haineala va deveni primul procuror care conduce CSM, conform B1 Tv. Contracandidatul sau este Mircea Aron, judecator de la Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Haineala sustine necesitatea pastrarii echilibrului intre puterile statului
In proiectul sau, Oana Schmidt-Hăineală atrage atenţia asupra modificărilor complexe cu care se va confrunta în acest an sistemul judiciar.
"Ne aflăm în situaţia în care sistemul judiciar se va confrunta cu multiple schimbări - intrarea în vigoare a Codurilor şi absorbţia în practică a acestora, revizuirea Constituţiei, evaluările periodice realizate de Comisia Europeană, precum şi implementarea recomandărilor auditului independent realizat de experţii Băncii Mondiale, intitulat 'Evaluarea Funcţională a sistemului judiciar român'", subliniază procurorul.
Schmidt-Hăineală susţine şi necesitatea păstrării unui echilibru între puterile statului, asigurarea independenţei justiţiei şi lipsa ingerinţelor în actul de justiţie, acestea fiind în opinia sa "pietre de temelie" pentru garantarea funcţionării statului de drept.
"Pentru corecta şi democratica ducere la îndeplinire a acestora sunt necesare păstrarea unui echilibru între puterile statului, adoptarea de către decidenţi a unui comportament aliniat raţiunii şi echilibrului iar nu intereselor politice, derularea cu bună credinţă a unor relaţii sincere şi constante cu partenerii noştri externi. Schimbarea de paradigmă nu trebuie să ducă la transformarea până la irecognoscibil a unor instituţii, ci la consolidarea lor. Imperativul oricărei instituţii cu statut constituţional trebuie să fie crearea şi menţinerea unei sinergii a statului de drept, asigurarea supremaţiei legii ('Rule of Law') în funcţionarea Statului. Independenţa justiţiei, garantarea statutului profesional magistraţilor judecători şi procurori şi garantarea lipsei oricăror ingerinţe în actul de realizare a justiţiei reprezintă pietre de temelie în construcţia unui stat de drept. Consiliul va evolua şi pe viitor într-o ecuaţie complexă, cu prea puţine constante şi prea multe variabile şi necunoscute. Va fi sarcina noastră, a membrilor Consiliului, să alegem înţelept liderii sistemului, să ne raliem argumentelor pro iar nu contra, ideilor constructive iar nu distructive, să ne asigurăm că cei mai buni conduc şi să facem asta cu realism, aplicând standarde ridicate dincolo de simpatii personale şi având convingerea că oamenii contează şi fac diferenţa", mai consideră procurorul în document, potrivit Romania libera.
Motivele pentru care candideaza Mircea Aron
Judecatorul Mircea Aron, membru in Consiliul Superior al Magistraturii din partea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, si-a depus oficial candidatura pentru functia de presedinte al CSM, pe site-ul oficial al institutiei fiind publicat vineri dimineata proiectul sau de candidat, scrie HotNews.
Mircea Aron sustine ca a decis sa candideze deoarece, in calitate de judecator al ICCJ, intelege foarte bine situatia cu care se confrunta 'cea mai grea instanta din tara' din cauza lipsei de personal si cat de 'important este sa se revina la normal'.
De asemenea, hotararea sa de a candida este rezultatul 'indemnului transparent al unei majoritati consistente din randul judecatorilor membri ai CSM', mai mentioneaza Aron, subliniind ca de-a lungul carierei de 31 de ani de magistratura nu a avut nicio functie de conducere in sistemul judiciar.
El subliniaza ca, in cursul mandatului de membru CSM, a interpretat notiunea de 'consiliu' ca fiind un organ colegial in care deciziile se iau dupa dezbateri serioase, cu argumente lipsite de emotivitati si partizanate, ca asumarea deciziilor in afara spatiului care defineste CSM-ul ca organ colegial este riscanta, pernicioasa.
Mircea Aron sustine ca un alt motiv care l-a determinat sa candideze este avantajul de a fi unul dintre judecatorii ICCJ, deoarece poate intelege mai bine greutatile cu care se confrunta institutia din cauza lipsei de personal.
El mai spune ca, nu in ultimul rand, hotararea de a candida este rezultatul indemnului transparent al unei majoritati consistente din randul judecatorilor, membri ai CSM.
Judecatorul mentioneaza ca de mare importanta va fi comunicarea CSM cu ministrul Justitiei, cu Legislativul si cu Executivul si considera o oportunitate ca actualul ministru al Justitiei este un magistrat care a plecat in actuala functie din calitatea de judecator al Inaltei Curti, membru al Consiliului. Aron spune ca o alta prioritate a sa in 2013 va fi aceea de a actiona in calitate de garant al independentei justitiei.
CSM nu a fost niciodata condus de un procuror
Faptul că un procuror îşi depune candidatura pentru preşedinţia CSM în condiţiile în care acest for are în componenţă mai mulţi judecători decât procurori a generat discuţii în sistemul judiciar.
Nu există vreo interdicţie prevăzută de lege cu privire la posibilitatea unui procuror de a fi preşedinte al CSM. De asemenea, acest lucru nu ridică probleme de constituţionalitate, susţin membri ai CSM.
Potrivit judecătorului Adrian Neacşu, membru ales în CSM, niciodată Consiliul nu a fost condus de un procuror.
"Pe lângă alte motive acest lucru ţine şi de aritmetica simplă. În CSM sunt nouă judecători aleşi şi doar cinci procurori. Mai mult, în acest moment în CSM sunt doar patru procurori aleşi, întrucât un post este vacant prin demisia domnului Bălan George. Numărul judecătorilor din CSM este de zece, la cei aleşi adăugându-se şi presedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ)", susţine judecătorul Neacşu, într-o postare pe facebook.
Judecătorul Neacşu afirmă că instanţele şi judecatorii ar percepe extrem de negativ alegerea unui coleg procuror la conducerea CSM. "Nu pot spune aici mai multe, dar in percepţia sistemului judiciar acest lucru va însemna renunţarea judecătorilor la mandatul pentru care au fost aleşi", mai scrie judecătorul Adrian Neacşu.
Sansele rocadei Ghica-Haineala
Pentru ca tandemul Hăineală-Ghica să fie ales, acesta ar avea nevoie de zece voturi, cu tot cu cel al preşedintei instanţei supreme, Livia Stanciu, şi cele două reprezentante ale societăţii civile în CSM, Corina Dumitrescu şi Daniela Ciochină.
În situaţia în care judecătorul Mircea Aron, reprezentantul ICCJ în Consiliu, şi-ar depune candidatura, Livia Stanciu "ar fi pusă într-o situaţie neconfortabilă", afirmă surse din magistratură, citate de Romania libera.
Concret, Livia Stanciu nu ar putea refuza să-i dea votul colegului său de la ICCJ, Mircea Aron, mai ales că în 2013 îi expiră mandatul de preşedintă a instanţei supreme şi are nevoie de avizul Consiliului pentru a fi reînvestită în această funcţie.
Experienţa ultimilor ani a relevat faptul că în ziua alegerilor au existat magistraţi care şi-au anunţat candidatura pentru conducerea CSM, astfel că şi în şedinţa de joi sunt aşteptate candidaturi, iar membrii Consiliului Superior al Magistraturii vor decide cine le va fi preşedinte şi vicepreşedinte pentru următorul an.
