Pe aceeași temă
Guvernul României a publicat lista completă a miniştrilor din Cabinetul Ponta II şi programul de guvernare pentru 2013-2016, în care se menţionează că TVA va reveni la 19%, iar salariul minim pe economie va creşte la 1.200 de lei până în 2016, relateaza Mediafax.
Puteti citi AICI programul de guvernare integral al USL, 2013-2016.
Principalele puncte ale programului de guvernare pentru perioada 2013-2016:
TVA va reveni la nivelul de 19%.
Revizuirea sistemului de impozitare si combaterea evaziunii; pe termen mediu, stabilirea unei cote reduse de TVA la produse agroalimentare de bază, cu condiţia asigurării spaţiului fiscal necesar;
· Păstrăm plafonul de 16% şi introducem, pe parcursul mandatului, impozitul diferenţiat pe venitul salarial cu deductibilităţi fiscale: cote de 8%, 12% şi 16%, ce vor fi stabilite pe grile de venit.
· Un ritm mediu anual de creştere economica de 3% in perioada 2013-2016.
· Reducem la jumătate numărul de taxe parafiscale.
· Reducem CAS cu 5 puncte procentuale pentru angajatori;
· Creşterea progresivă a salariului minim pe economie până în anul 2016 până la 1.200 lei.
Sistemul de pensii publice, bazat pe conturile individuale de economisire
Programul de guvernare al USL prevede centrarea sistemului public de pensii pe principiul contributivităţii şi al responsabilităţii individuale printr-un sistem de conturi individuale de economisire pentru pensia publică, precum şi introducerea sistemului facultativ de pensii ocupaţionale, relateaza Mediafax.
"Pornind de la convingerea că sustenabilitatea unui sistem de pensii ţine de aplicarea principiului contributivităţii, prin acumulare, şi al responsabilităţii individuale, vom promova dezvoltarea unui sistem de pensii durabil, bazat de conturi individuale de economisire care să preia, ca pondere, un procent tot mai mare din venitul de înlocuire şi totodată din venitul total al asigurărilor sociale ale asiguratului", se arată în Programul de guvernare al USL.
Astfel, Guvernul USL vrea să susţină schimbarea principiilor care guvernează sistemul public de pensii prin centrarea pe principiul contributivităţii şi al responsabilităţii individuale printr-un sistem de conturi individuale de economisire pentru pensia publică (Pilon I).
În perioada de tranziţie către noul sistem vor fi asigurate măsuri de atenuare a costurilor reformei, "fără afectarea veniturilor beneficiarilor în plată sau cu perioadă de acumulare mică", potrivit documentului citat.
Totodată, Programul de Guvernare al USL mai prevede creşterea responsabilităţii pentru veniturile de bătrâneţe ale persoanelor care lucrează în activităţi ocazionale şi sezoniere, în special în agricultură, prin crearea unui sistem de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, având în vedere specificul acestor activităţi.
Guvernul USL vrea să introducă şi sistemul facultativ de pensii ocupaţionale (Pilonul IV) bazat pe contribuţia asiguratului şi a angajatorului, pornind de la specificul unor profesii sau domenii de activitate.
În acest fel ar fi eliminate nedreptăţile create beneficiarilor pensiilor speciale de noua lege a pensiilor şi totodată s-ar creea posibilitatea de stimulare pe termen lung a profesiilor cu grad mai mare de uzură, potrivit documentului.
Noul Executiv urmăreşte şi o degrevare a bugetului asigurărilor sociale de stat de cheltuieli care pot fi suportate din alte surse de finanţare, un exemplu fiind plata de la bugetul de stat a indemnizaţiei de însoţitor, acordată invalizilor de gradul I.
Cotă redusă de TVA la alimentele de bază şi încurajarea agriculturii ecologice
Cotă redusă de TVA la alimentele de bază, încurajarea agriculturii ecologice şi tradiţionale, construirea canalului Siret-Bărăgan şi iniţiative care să conducă la comasarea terenurilor se numără printre măsurile incluse în programul de guvernare 2013-2016 pentru agricultură, conform Mediafax.
Guvernul îşi propune să dezvolte sistemul de irigaţii, să construiască canalul Siret-Bărăgan, să reabiliteze sistemul de îmbunătăţiri funciare şi să eficientizeze activitatea agenţiilor prin comasarea acestora. Alte măsuri vizate sunt stabilirea filierelor pe produse, revizuirea sistemului de impozitare şi combaterea evaziunii.
"Agricultura şi dezvoltarea satului românesc sunt priorităţi absolute ale actualului Guvern. România a pierdut foarte mult în urma deteriorării situaţiei în sectorul agricol, prin distrugerea filierelor pe produse şi ca urmare a divizării în milioane de exploataţii de mici dimensiuni, lipsite de utilajele necesare unei agriculturi moderne şi care cu greu se aliniază cerinţelor pieţei şi unei agriculturi moderne, performante", se arată în programul de guvernare al Guvernului Ponta II.
În ciuda opoziţiei Fondului Monetar Internaţional, Guvernul păstrează ca obiectiv stabilirea unei cote reduse de TVA la produse agroalimentare de bază, cu "condiţia asigurării spaţiului fiscal necesar".
La începutul lui noiembrie, premierul Victor Ponta anunţa că Guvernul va relua discuţiile cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) privind reducerea TVA la 9% pentru alimentele de bază, după ce Ministerul Agriculturii se va consulta pe această temă cu Ministerul Finanţelor.
În vară, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, afirma că bugetul pentru anul viitor va include "cu siguranţă" TVA de 9% la alimente, dacă această măsură nu va fi implementată din acest an.
În luna mai, reprezentanţii FMI au afirmat că reducerea TVA pentru anumite sectoare sau produse nu are efecte benefice pentru consumatori, întrucât duce adeseori la evaziune, iar FMI nu încurajează, ca principiu, cotele diferenţiate de TVA.
Încurajarea agriculturii de nişă (agricultura ecologică şi produse tradiţionale), dezvoltarea sectorului de producere a fructelor, crearea platformelor de preluare, sortare, condiţionare, păstrare, ambalare şi analiză a legumelor şi fructelor, precum şi funcţionarea corectă a pieţelor acestora şi stabilirea fondului de creditare agricola şi a celui mutual în agricultură sunt alte priorităţi ale Executivului.
Reforma în domeniul cercetării şi inovării în agricultură, elaborarea unui program naţional de cercetare-dezvoltare agricolă pentru perioada 2014-2020 şi adoptarea de măsuri care să conducă la comasarea terenurilor şi reducerea numărului de ferme şi exploataţii ar putea fi puse în practică în următorii trei ani.
Programul de guvernare include şi revigorarea şi dezvoltarea zonei montane, identificarea de noi măsuri de susţinere a tinerilor fermieri şi iniţiative pentru stabilirea unei pieţe funciare funcţionale.
Acestora li se adaugă negocierea unui buget european cât mai mare pentru agricultură în perioada 2014-2020 şi demersuri pentru creşterea plăţilor directe, astfel încât să se reducă decalajul faţă de statele membre vecine.
