Proiect Romania 2020: De ce educatia conteaza

Vineri, 26 noiembrie, la Palatul Parlamentului, Bucuresti, GRSPSociety (Societatea Globala a Studentilor si Tinerilor Profesionisti Romani) a organizat conferinta Proiect Romania 2020: De ce educatia conteaza cu scopul de a identifica modalitati concrete de crestere a competitivitatii absolventilor romani la nivelul pietei de munca.

Tincuţa Baltag, Indrei Ratiu, Marian Stas, Ştefania Popp, Liviu Matei, Simona Baciu, Gabriel Badescu, Corina Licea, Dragos Gheban, Anca Harasim, Ana Birchall, Ovidiu Sandor, Carmen Constantin si Eli Roman au dezbătut în cadrul celor doua sesiuni plenare asupra solutiilor care ar putea contribui la cresterea competitivitatii absolventilor romani si la imbunatatirea sistemului educational.

Educatia este vazuta ca o povara, o indatorire, nu ca o resursa a dezvoltarii Romaniei, e un fir rosu taiat. Intre 40% si 50% dintre angajatorii romani se plang ca abilitatile angajatilor au devenit o constrangere pentru dezvoltarea firmelor, nivel net superior altor tari din zona. Solutiile trebuie sa fie abordate dintr-o perspectiva complexa si nu tratate izolat.

Universitatile trebuie sa monitorizeze ce se intampla cu studentii lor dupa absolvire, sa ofere informatii despre profilul si activitatea absolventilor si sa adapteze curricula la nevoile si cerintele actuale. Mai mult, ele trebuie sa produca diplome cu valoare de carti de vizita, care sa faciliteze dezvoltarea profesionala a proaspatului absolvent. Educatia universitara trebuie sa aiba in vedere si resursa umana a corpului profesoral, iar profesorul trebuie sa fie un mentor care dezvolta spiritului critic si
analitic.

Pe de alta parte, 45% din studenti nu sunt preocupati de activitati extracurriculare. La randul lor trebuie sa se concentreze pe elemente care sa le crească competitivitatea: coaching si mentoring, branding personal si networking, abilitaţi soft care sa le permita sa puna in valoare competenta si expertiza profesionala. Angajabilitatea tinerilor si competitivitatea lor pe piata muncii este un subiect extrem de delicat, pentru ca sistemul educational romanesc pune prea mult accent pe teorie si prea putin accent pe practica si atunci sectoarele neguvernamentale ar trebui sa compenseze aceasta lipsa si sa aduca  oportunitati de voluntariat, internship si experienta practică, pentru a creste competitivitatea tinerilor romani pe piata muncii. Mediul privat trebuie la randul lui sa vina in completare si sa investeasca in oameni inca de la inceputul implicarii lor intr-o companie, sa ofere cursuri si training-uri de orientare in cariera, dar si posibilitati de practica pentru a reduce golul creat intre teorie si
practica.