Proiectul de înlăturare a Președintelui din procedura numirilor în Justiție, la final, în Senat

UPDATE: Judecătorul Cristi Dănileț a declarat în exclusivitate pentru Revista 22: 

” Cu privire la procurorii care ocupă pozițiile de la vârful Ministerului Public, două chestiuni trebuie luate în considerare: pe de o parte, cine face numirea și conform căror criterii (pentru a împiedica influențele politice), iar pe de altă parte cine îi poate revoca din funcție și pentru ce motive.

Îmcă din 1968 la vârful Parchetului erau numite persoane (nu neaparat procurori) de către Legislativ, respectiv de către Executiv. Urmare a reformei din 2004-2005, s-a ajuns la concluzia ca numirea să o facă Președintele statului la propunerea ministrului justiției, dar cu avizul consultativ al CSM. Evident, este de dorit excluderea factorului politic de la numire, ceea ce implică ca procedura de recrutare să o desfășoare CSM, iar rolul Președintelui țării să fie doar pentru învestire formală, aspect acceptat de Curtea Constituțională prin decizia nr. 375/2005.

Dar aceeași grijă trebuie manifestată și cu privire la revocarea procurorilor șefi din funcțiile de conducere, aceasta fiind principala armă pe care politicul o deține cu privire la cariera lor. După mine, revocarea ar trebui decisă de cel care face numirea, dar ea să survină numai la inițiativa CSM, în urma unor investigații făcute de Inspecția Judiciară.”

Context:

Ce propune proiectul lui Tăriceanu și ce prevede legea acum

Numiri și revocări șefi de Parchete:

• Tăriceanu propune: modificarea art. 54, alin. 1 in sensul ca procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul general al Directiei Nationale Anticoruptie, adjunctii acestuia, procurorii sefi de sectie ai acestor parchete, precum si procurorul sef al DIICOT si adjunctii acestuia "sunt numiti de CSM , dintre procurorii care au o vechime minima de 10 ani in functia de judecator sau procuror, pe o perioada de trei ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data" - prevede proiectul de lege initiat de Tăriceanu. Conform propunerii, revocarea acestora se face tot de catre CSM, care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunarii generale sau, dupa caz, a procurorului general al Parchetului de pe langa ICCJ.
•  Articolul 54, alin. 1 din lege stipuleaza, in prezent, ca aceste numiri sunt facute de catre presedinte, la propunerea ministrului Justitiei, cu avizul CSM.

Numire și revocare șefi de instanțe: 

• Tariceanu propune modificarea articolului 53 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, in sensul ca Inalta Curte de Casatie si Justitie sa isi numeasca presedintele, vicepresedintele si presedintii de sectii dintre judecatorii care au functionat la aceasta instanta cel putin doi ani.

• In prezent, art. 53, alin. 1 stipuleaza ca presedintele, vicepresedintele si presedintii de sectii ai ICCJ sunt "numiti de catre presedintele Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecatorii ICCJ care au functionat la aceasta instanta cel putin doi ani".

• Pentru că "trebuie sa existe o simetrie - cei care fac numirea fac si revocarea", Calin Popescu-Tariceanu propune ca art. 53, alin. 6 sa fie modificat astfel incat revocarea din functie a presedintelui, a vicepresedintelui sau a presedintilor de sectii ai Inaltei Curti sa se faca "de ICCJ, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numarul membrilor acestora sau la cererea adunarii generale a instantei, pentru motivele prevazute la art. 51, alin. 2, care se aplica in mod corespunzator".
• In prezent, revocarea acestora din functie se face de catre presedintele Romaniei, la propunerea CSM.

De asemenea, Tariceanu propune abrogarea alin. 3 al articolului in discutie, care stipuleaza ca presedintele poate refuza motivat numirea in respectivele functii, "aducand la cunostinta publicului motivele refuzului".

Calin Popescu-Tariceanu a explicat ca, in initiativa sa legislativa, "nu sunt prevederi care sa intre in contradictie cu prevederile constitutionale", adaugand ca propunerea va fi supusa dezbaterii publice. In expunerea de motive a proiectului se arata ca "in spatiul public si nu numai in Romania, in toata lumea, se desfasoara o dezbatere legata de modalitatile cele mai potrivite pentru a asigura independenta justitiei si pentru a scoate actul de justitie de sub influenta prea mare a factorului politic" - motivație pentru Tăriceanu să introducă proiectul controversat. 

"Vreau sa schimbam mecanismul prin care inainte interveneau presedintele, ministrul Justitiei - deci factori politici, scoatem de sub incidenta factorului politic complet si lasam CSM, pentru procurori, si ICCJ, pentru judecatorii Inaltei Curti, sa aleaga presedintele, vicepresedintele si presedintii de sectii. Cred ca este o propunere care sa intareasca increderea in aceste institutii, sa intareasca sentimentul, perceptia si realitatea de totala independenta a Justitiei. Scoaterea de sub orice incidenta a decidentilor politici in privinta acestor numiri, in asa fel incat progresele de pana acum sa fie intarite si anumite slabiciuni care se constata in prezent sa fie indepartate", a declarat Tariceanu, la momentul lansării proiectului cu privire la  proiectul  său.

  Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ proiectul de lege depus de Tariceanu 

"Am ramas cu totul si cu totul surprins de punctul de vedere al CSM, care, pe de o parte, vorbeste ori de cate ori are ocazia - si foarte bine face - despre necesitatea independentei Justitiei. Propunerea mea este tocmai de a acorda o independenta si mai mare numirilor de la nivelul judecatorilor si procurorilor si de a scoate aceste numiri de sub zona politica, asa incat reactia CSM chiar m-a surprins", a declarat la momentul respectiv Calin Popescu Tariceanu despre decizia CSM.

Seful Senatului a subliniat ca membrii CSM vorbesc despre necesitatea independentei Justitiei, dar atunci cand se face o propunere pe această linie o refuza.

"Va ramane ca acest proiect de lege sa fie dezbatut in Senat si sper sa reusim sa facem un pas inainte - ceea ce inseamna o reala independenta a Justitiei", a spus Tariceanu.

Crticile CSM la adresa proiectului: 

• CSM a avizat negativ legea semnata de Tariceanu, aratand ca, desi "pare in acord cu principiile democratice care fundamenteaza alegerile libere, este deficitara sub mai multe aspecte".

• CSM spune ca in textul initiativei nu se arata concret care este modalitatea de organizare a alegerilor pentru presedintele ICCJ sau ce cvorum este necesar.

• In plus, eliminarea Consiliului din procedura de numire in functiile de conducere de la ICCJ contravine Constitutiei, mai precis articolului 125 (2) care prevede ca "propunerile de numire, precum si promovarea, transferarea si sanctionarea judecatorilor sunt de competenta Consiliului Superior al Magistraturii, in conditiile legii sale organice".

• De asemenea, CSM se arata ingrijorat de faptul ca proiectul lui Tariceanu ar face posibil ca "alegerea unora dintre judecatori sa nu aiba la baza abilitatile manageriale ale acestora".

• Consiliul nu este de acord nici cu schimbarea modului de numire a celor mai inalte functii din Ministerul Public, subliniind faptul ca este esential ca promovarea si revocarea in functiile de conducere din Ministerul Public sa se faca de presedinte, dar la propunerea CSM, astfel incat sa fie respectat articolul 94 din Constitutie, iar atributia esentiala sa ramana "autoritatii judecatoresti, nu puterii executive".

***

• Camera Deputatilor a adoptat tacit, în iunie 2016, proiectul de lege initiat de Călin Popescu Tăriceanu, presedintele Senatului, care ii exclude pe presedintele Romaniei si pe ministrul Justitiei din procedura de numire a conducerii Inaltei Curti de Casatie si Justitie si a procurorilor sefi. Proiectul este repus pe tapet după o lună de amânare pe motiv că noul guvern nu a avut timp să fie consultat pentru a-și exprima un punct de vedere. 

• Președintele și ministrul Justiției sunt eliminați din procesul de numire a șefilor Parchetelor și a Înaltei Curți, potrivit proiectului adoptat tacit de Camera Deputaților. Tăriceanu urmărește să modifice mecanismul prin care sunt desemnați șefii din Justiție. Sunt vizați șeful DIICOT, șeful DNA, procurorul general și șeful Înaltei Curți de Casație și Justiție.

• Liviu Dragnea a declarat atunci că are rezerve față de propunerea lui Călin Popescu Tăriceanu de a-l scoate pe șeful statului din ecuația numirii șefilor din justiție:

"Deocamdată nu vorbim de a susține niște intenții, dar am rezerve pentru că și acolo (în justiție – n. red.) se fac numiri în câteva luni și e similar cu ce se intenționează la legea alegerilor locale, adică se schimbă regulile foarte repede înainte de a se face aceste numiri. Am mai văzut așa ceva prin 2005, când guvernarea Năstase introdusese acest sistem convenit cu UE și a venit guvernarea ultrademocratică a lui Băsescu și Monica Macovei care au făcut ca aceste numiri să fie politice", a afirmat Dragnea, citat de Realitatea Tv.

Propunerea lui Tăriceanu nu este prima de acest tip. ​O inițiativă similară a fost convenită cu CSM, în cadrul întâlnirilor avute cu reprezentanții instituției. Însă varianta șefului Senatului numirea șefilor de Parchete e mai restrictivă. În timp ce Consiliul propunea eliminarea din mecanism numai a ministrului Justiției, Tăriceanu vrea să anuleze și rolul președintelui țării.

• Varianta CSM: “Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii-șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora sunt numiți de Președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii”.

• Varianta lui Tăriceanu: „Procurorul general de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Național Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora sunt numiți de către Consiliului Superior al Magistraturii”.

Monica Macovei a spus la momentul lansării proiectului că atunci când au loc întelegeri politice în dauna respectării legii, vor apărea controverse:

“Cel mai important este principiul responsabilității personale, indiferent de contextul politic și de majorități politice, pentru ca aceste numiri să rămână în afara influențelor politice. O astfel de responsabilitate și-o poate asuma ministrul Justiției, și nu un organism colectiv ca CSM, unde votul este secret și nimeni nu poate fi tras la răspundere”, avertiza europarlamentarul într-un comunicat.

PROIECTUL, ÎN FORMULA ADOPTATĂ DE CAMERA DEPUTAȚILOR, AICI