Pe aceeași temă
Ministerul Muncii și Justiției Sociale a lansat în dezbatere publică proiectul de Lege privind sistemul public de pensii. Proiectul de act normativ se bazează pe mai multe principii fundamentale: contributivitate, adică plată în funcție de contribuție; egalitate, adică pensionari care au aceeași vechime, dar care au ieșit la pensie în momente diferite, primesc aceeași sumă de bani; solidaritate socială, adică generațiile în activitate susțin, prin plata contribuțiilor lor, generațiile de pensionari și, în viitor, vor fi susținute la rândul lor; imprescriptibilitate, adică dreptul la pensie nu se poate prescrie, spune ministerul într-un comunicat remis presei joi.
În proiectul de lege se precizează că nicio pensie în plată nu va scădea. În cazul în care, în urma recalculării, va rezulta o sumă mai mică decât cea aflată deja în plată, atunci se va menține suma în plată. Nu se modifică vârsta standard de pensionare, nici stagiul minim și nici stagiul complet de cotizare.
Printre noutățile aduse de acest proiect de lege se numără introducerea masterului și a doctoratului ca perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare, care se adaugă facultății, stagiului militar, pensiei de invaliditate, concediului medical, celui pentru creșterea copilului, șomajului indemnizat, deportării, prizonieratului și detenției politice, prevăzute de legislația în vigoare.
Condiția pentru asimilarea perioadei necontributive este ca stagiul minim de cotizare să fie de 15 ani. Pentru fiecare an de perioadă asimilată se acordă câte 0,25 puncte.
Proiectul de lege prevede și debirocratizarea și accesul online la informațiile despre propriile contribuții. Astfel, ANAF va transmite către Casa Națională de Pensii Publice sumele datorate și plătite pentru fiecare salariat. Cetățenii se vor putea informa de pe site-ul CNPP cu privire la stagiul de cotizare realizat, venitul obținut și sumele achitate drept contribuții.
În proiectul noii legi se menține contractul de asigurare facultativă, care suferă totuși câteva modificări. Astfel, dacă în actuala lege se poate plăti doar pentru cinci ani consecutivi retroactivi, pe viitor, persoana își va putea alege perioade diferite necontributive ca să totalizeze 5 ani.
Plata se va putea face în rate, dar nu mai târziu de 1 an de la încheierea contractului. În cazul neplății integrale, se va lua în calcul suma parțial achitată. În prezent, asigurarea facultativă se face la nivelul salariului minim, dar în practică s-a demonstrat că aceasta nu asigură nici măcar pensia minim garantată, astfel că s-a decis folosirea salariului mediu ca indicator. Acest tip de contract se încheie doar în cazul persoanelor care au realizat stagiul minim de 15 ani. Se mențin prevederile referitoare la contractul de asigurare pentru perioadele viitoare încheierii lui, cu noua bază de calcul.
Proiectul prevede tot 4 categorii de pensii, cea de limită de vârstă, cea anticipată, cea de invaliditate și cea de urmaș. Sunt aceleași patru categorii ca și în vechea lege, dar unele au suferit modificări de structură.
În cazul pensiei pentru limita de vârstă trebuie îndeplinite cumulativ condițiile de vechime minimă și vârstă standard de pensionare.
Ca excepție, actuala pensie anticipată (nepenalizată) devine pensie pentru limită de vârstă. Adică persoanele care au 8 ani peste stagiul complet de cotizare, inclusiv din perioade asimilate, se pot pensiona cu 5 ani înainte de îndeplinirea vârstei de pensionare. În același timp, în acest caz se poate cumula pensia cu salariul și se valorifică perioadele necontributive asimilate.
O altă noutate este aceea că femeile care au realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani și au născut 3 copii pe care i-au crescut până la vârsta de 16 ani beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu 6 ani. Începând cu al 4-lea copil se adaugă câte 1 an în plus, pentru fiecare copil.
Se mențin celelalte prevederi din actuala legislație cu privire la pensia pentru limită de vârstă, precum grupele, condițiile speciale și deosebite, handicapul s.a.
Pensia anticipată (cu penalizare) este actuala pensie anticipată parțială și se mențin prevederile legale în vigoare.
În cazul pensiei de invaliditate se redefinesc gradele de invaliditate, pentru a se da posibilitatea desfășurării unor activități profesionale independente, în paralel. Astfel, gradul I e caracterizat de deficiență funcțională gravă și capacitate de muncă diminuată, gradul II e caracterizat de deficiență funcțională accentuată și capacitate de muncă diminuată, iar gradul III e caracterizat de deficiență funcțională medie și capacitate de muncă diminuată.
Pensia de urmaș se menține și, în plus de actualele prevederi, apare o nouă prestație, și anume ajutorul pentru soțul supraviețuitor, care va primi 25% din pensia soțului decedat. Acest ajutor va putea fi cumulat cu propria pensie.
Pensia minimă se calculează raportat la salariul minim brut pe economie din anul respectiv. Persoanele cu vechime de minim 15 ani primesc 45% din salariul minim brut pe țară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe țară. Persoanele cu vechime între 10 ani și 15 ani, aflate la pensie la data intrării în vigoare a legii, primesc 40% din salariul minim brut pe țară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe țară. În cazul în care din calculul pensiei rezultă o sumă mai mare, atunci persoana o va primi pe aceasta. Formula a fost introdusă pentru a remedia o inechitate prevăzută de legislația în vigoare, din cauza căreia nu se făcea nicio diferențiere în funcție de anii lucrați între beneficiarii de pensie minimă. Adică, în practică se ajunge în situația în care un pensionar care a lucrat 12 ani, spre exemplu, să primească la fel cu unul care a lucrat 35 de ani, dar pe salariul minim pe economie.
O altă noutate adusă de proiectul de lege este introducerea opțiunii pentru indemnizația socială minimă. Pensionarii aflați deja în plată, care au stagiul de cotizare sub 15 ani, vor putea opta între pensie și indemnizația socială minimă, cu 3 luni înainte de aplicarea efectivă a legii. Opțiunea se va face prin poștă, cu formular pretimbrat primit de la Casa Națională de Pensii Publice, pentru a evita cozi interminabile la ghișee.
Pensionarii în plată care au realizat stagiul de cotizare mai mic de 15 ani beneficiază de recalculare pe noua formulă, iar dacă suma rezultată este sub indemnizația socială minimă ei opt opta pentru aceasta din urmă. Pensionarii care nu optează în termenul de 3 luni amintit rămân în plată cu suma rezultată din calculul pe baza contributivității.
Sunt exceptați pensionarii care beneficiază de pensie de limită de vârstă și au realizat stagiul minim cuprins între 10 și 15 ani, conform legislației în vigoare, la data stabilirii dreptului la pensie. Această excepție este valabilă pentru persoanele deja pensionate la data intrării efective în vigoare a legii.
În proiectul de lege se prevede că, pentru a putea deveni pensionar, este necesară o vechime de minimum 15 ani. Persoanele care vor avea o vechime mai mică de la data intrării în vigoare a legii vor primi o indemnizație socială și vor face obiectul unei alte legi.
Acordul global și alte drepturi de natură salarială:
Proiectul prevede că se valorifică toate drepturile de natură salarială pentru care s-au plătit contribuții: sporuri, acord global, al 13-lea salariu, ore suplimentare, prime, premii și alte bonusuri. Se va acorda un procent de 10% din oficiu, care va putea fi majorat dacă pensionarul va aduce acte doveditoare din care să rezulte un procent mai mare. Dacă după recalcularea conform adeverințelor aduse rezultă o pensie mai mică, atunci se păstrează pensia calculată cu majorarea de 10% acordată inițial.
Această modificare a fost operată deoarece pentru astfel de venituri s-au plătit contribuții și, cu toate acestea, ele nu sunt luate în calcul, în prezent, la stabilirea pensiei.
Condițiile speciale și deosebite și fostele grupe de muncă se păstrează și, de asemenea, se creează baza legală pentru recunoașterea altor locuri de muncă în condiții speciale.
Formula de calcul:
Pensia va fi reprezentată de Numărul Total de Puncte înmulțit cu Valoarea Punctului de Referință (VPR).
Numărul total de puncte este suma punctajelor anuale. Punctajul anual este suma punctajelor lunare împărțită la 12 luni. Punctajul lunar este venitul brut realizat împărțit la câștigul mediu brut pe economie.
VPR va fi de 75 de lei în anul 2021 și a fost determinată prin împărțirea Valorii punctului de pensie din anul 2021, adică 1.875 de lei, la 25, care reprezintă vechimea medie de ani din sistemul de pensii, rezultată în urma aplicării ultimelor patru legi ale pensiilor.
Formula de calcul are avantajul nu doar că elimină inechitățile, dar duce și la creșterea tuturor pensiilor.
Aplicarea legii:
Legea se aplică etapizat până în anul 2021, când va intra integral în vigoare.
Valoarea punctului de pensie se actualizează conform Programului de Guvernare, și anume:
* 1.265 de lei în 2019;
* 1.775 de lei în 2020;
* 1.875 de lei în 2021, adică suma aferentă VPR nou introdus de 75 de lei, la care se adaugă majorarea de 10% aferentă sporurilor, acordului global și altor drepturi de natură salarială pentru care s-au plătit contribuții;
* iar din anul 2022 Valoarea Punctului de Referință se va indexa, anual, cu inflația.
Proiectul de lege urmărește eliminarea inechităților din sistemul public de pensii, care au făcut ca persoane care au lucrat același număr de ani, în aceeași profesie și au cotizat egal, să aibă pensii diferite. De asemenea, se elimină inechitățile din sistem dintre femei și bărbați care au lucrat același număr de ani, în aceleași condiții și care au contribuit egal, dar care aveau pensii diferite. Prin actul normativ, pensiile în discuție se egalizează.
Proiectul de lege poate fi consultat aici.
Liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu: Toate femeile vor avea pensii mai mici
Proiectul noii Legi a pensiilor va discrimina femeile, care vor primi pensii mai mici chiar şi cu 30% faţă de bărbaţi, dacă statul nu le va acorda alte compensaţii, a declarat, joi, pentru Agerpres, preşedintele Confederaţiei Sindicale "Cartel Alfa", Bogdan Hossu.
"Fără să vedem deocamdată textul proiectului, din prezentările de până acum se prezintă mai multe deficienţe. Una dintre ele este discriminarea împotriva femeilor, în sensul în care, făcându-se o împărţire pe numărul de ani de cotizare, în momentul respectiv femeile, care au un stagiu de cotizare mai mic decât al bărbaţilor, vor avea pensia mai mică. Dacă adăugăm şi facilităţile despre care se vorbeşte, aparent facilităţi, adică pentru femeile cu mai mult de trei copii se reduce stagiul complet de cotizare, în loc de 30 de ani sau 33, să fie mai mic cu până la 6 ani, am înţeles din prezentare, în momentul respectiv ele vor avea pensii foarte mici", a spus Hossu.
Acest lucru va însemna că, din start, toate femeile vor avea pensii mai mici cu circa 15% faţă de cele ale bărbaţilor, iar, în cazul mamelor cu peste trei copii, pensiile vor fi mai mici chiar cu 30%.
Ca să fie înlăturată această discriminare, ar trebui să apară în lege şi altfel de compensaţii pentru femei, a precizat Hossu.
"Al doilea element negativ, din prezentările de până acum, este faptul că valoarea punctului de pensie va fi decuplată complet faţă de problematica evoluţiei economice. Adică, deşi salariile vor creşte destul de repede, punctul de pensie nu va creşte şi el", a susţinut liderul sindical.
El a explicat că, în prezent, valoarea punctului de pensie creşte odată cu salariul mediu şi cu inflaţia, însă, după modificările propuse, va depinde doar de inflaţie.
"Această decuplare are ca efect, aşa cum s-a mai întâmplat până acum, o îngheţare a pensiilor pe termen mediu", a subliniat Hossu.
Reprezentantul "Cartel Alfa" a mai spus că marile confederaţii sindicale, care reprezintă interesele populaţiei active, nu au fost consultate în niciun fel la elaborarea acestui proiect,
"Doamna ministru (Olguţa Vasilescu, ministrul Muncii - n. r.) consideră că reprezentanţii singurei forţe contributive nu sunt importanţi în discuţie. Au discutat doar cu Asociaţia Pensionarilor. Iar legea, teoretic, ar trebui să fie şi pentru viitor. Să nu uităm că pensia, ca factor de protecţie la sfârşitul carierei profesionale, reprezintă un factor de motivare pentru muncă şi corectitudine în muncă", a precizat Hossu.
Toate acestea vor încuraja, de fapt, munca la negru şi 'la plic', pentru că salariaţii nu vor şti de ce pensie vor beneficia pe viitor, a conchis el.
Legea Pensiilor, discutată cu Dragnea
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, şi ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, au discutat miercuri, la Parlament, despre forma finală a legii pensiilor, care ar urma să fie prezentată joi. Dragnea spunea că această lege ar urma să “reaşeze un sistem uriaş şi care a tot fost complicat de-a lungul anilor”, în timp ce Vasilescu anunţa că aceia care vor să îşi spună punctul de vedere referitor la proiect vor putea să trimită mesaje la minister.
Potrivit unor surse politice, în ultima perioadă Liviu Dragnea şi Olguţa Vasilescu s-au întâlnit zilnic pentru a discuta o formă finală a noii legi a pensiilor, iar miercuri au discutat forma finală a proiectului, care astăzi ar urma să fie făcut public.
Liviu Dragnea şi Olguţa Vasilescu au anunţat că proiectul de lege va fi prezentat joi, urmând să fie pus în dezbatere publică până în 8 septembrie, iar apoi va intra în procedură parlamentară. Ministrul Muncii spunea că toată lumea poate să-şi spună punctul de vedere pe lege, poate trimite mesaje la minister cu ce i se pare în neregulă sau să ceară anumite modificări.
Lia Olguţa Vasilescu a dat asigurări, marţi seară, la TVR, că nicio pensie nu va scădea, iar vârsta de pensionare nu se va modifica.
Proiectul prevede că pensionarii care nu pot aduce acte pentru sporurile primite din 1975 până în 2001 vor primi din oficiu un procent de mărire de 10%. Totodată, cei care vor să îşi cumpere vechimea vor putea plăti şi pentru o vechime mai mică de 5 ani.
“După ce am decis asupra formulei de calcul, cea care o să elimine toate inechităţile care erau în legea pensiilor, automat a trebuit să facem simulări pe foarte multe dosare. Am făcut pe toate dosarele pe care le aveam la Casa Naţională de Pensii, pierdute sau câştigate în instanţă”, a explicat ministrul Muncii.
Iniţial, au existat trei formule de calcul, iar în urma simulărilor a fost aleasă una.
“Pensia va fi egală cu numărul de puncte X VPR, VPR-ul este valoarea punctului de pensie, valoarea punctului de referinţă, împărţit la 25, 25 care este un parametru determinat de vechimea medie din ultimele 4 legi ale pensiilor. Ei bine, VPR-ul va fi 1.875 la nivelul anului 2021, cât va însemna punctul de pensie atunci, împărţit la 25, deci dă cifra de 75, care va fi 75 de lei. Apoi, numărul de puncte înseamnă suma punctajelor anuale. Deci se înmulţesc acestea - nr. de puncte şi cu valoarea punctului de referinţă. Şi am luat şi un exemplu, ca să fie şi mai uşor de priceput pentru toată lumea - 40 de puncte, să zicem, ori 75, care este VPR-ul, există o pensie de 3.000 de lei. Din toate calculele pe care le-am făcut până acum, pensiile se dublează în cei 4 ani”, a spus ministrul Muncii.
Potrivit acesteia, în anul 2019, la o dată care urmează să fie comunicată de Finanţe, se va ajunge la un punct de pensie de 1.265 de lei. Creşterea se va face într-o singură etapă, cel mai probabil în luna iulie, cum s-a procedat până acum. În 2020, se va ajunge la 1.775 de lei, în condiţiile în care s-a pornit de la un punct de pensie de la 871 de lei, cât a fost în 2016. A ajuns la 917 în luna ianuarie, apoi din iulie, anul trecut, a ajuns la 1.000 de lei şi din iulie anul acesta la 1.100 de lei.
La rândul său, Liviu Dragnea spunea că noua lege a pensiilor va îndrepta “o uriaşă nedreptate care există în România de ani buni”, va “reaşeaza un sistem uriaş” care a fost complicat şi va rezolva problema celor care pentru aceeaşi durată de muncă şi aceleaşi condiţii au pensii diferite.
“Este o lege complexă, este vorba despre reaşezarea unui sistem uriaş şi care a tot fost complicat de-a lungul anilor, încâlcit, o nebunie. Sunt români care pe aceeaşi durată de muncă, pe aceleaşi condiţii de muncă au pensii diferite. De ce? Pentru că unii au ieşit la pensie pe o anumită prevedere legislativă care stabilea un cuantum al pensiei în funcţie de numărul de ani de muncă, alţii pe altă prevedere. (...) Sigur, toate celelalte reglaje pentru ca legea pensiilor să fie o lege onestă şi românul care astăzi este activ, tânăr, care începe să muncească, student, să ştie că, atunci când va ajunge la pensie, statul român are un sistem de pensii corect şi onest şi pensia lui va reflecta şi calitatea muncii şi riscurile şi durata de viaţă în care a muncit (...) Avem curajul să o facem, aşa cum am spus şi cu legea salarizării”, susţinea Liviu Dragnea. (sinteză Protv)
