Pe aceeași temă
În primul rând, purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a declarat că ideea nu nici nouă și nici realizabilă. El amintește că și fosta senatoare ALDE, Cristiana Anghel, învățătoarea care făcut greva foamei, a propus și ea modificarea legii BNR, însă proiectul a fost respins, pentru ca să se evite deschiderea unei eventuale proceduri de infrigement la nivelul Comisiei Europene.
„Orice modificare a legii 312/2004 privind statutul BNR presupune un aviz de la Banca Centrala Europeana. Au mai fost incercari de modificare a acestei legi si ele nu s-au facut in lipsa avizului", a declarat Dan Suciu, pentru Profit.ro.
Prtătorul de cuvânt al BNR arată ca în proiectului celor doi social-democrați sunt date care nu au nicio legătură cu realitatea. În proiect se precizează că România plătește 300.000 de euro/an pentru a-și tine aurul la Londra.
În realitate suma este publică și este de peste 4 ori mai mică, conform raportului anual al BNR, care poate fi verificat de oricine dorește.
BNR a cheltuit, potrivit documentului, 309.000 de lei (circa 65.000 de euro) in 2017 si 323.000 de lei in 2016 pentru operațiuni legate, in principal, de custodia aurului de la Londra.
Romania are depuse la Banca Angliei, in Londra, 61,2 de tone din cele 103,7 tone de aur. Rezerva de aur a crescut cu 36 de tone după anul 1990, o parte din majorare provenind din conversia stocurilor excedentare de argint de la banca centrala. Intre 1999 si 2002, BNR a transferat 46 de tone din rezerva de aur la Londra.
La rândul său, Adrian Vasilescu, consultantul de strategie la Banca Națională a României, spune că Banca Națională a României nu va intra în dezbaterea publică până nu va primi o solicitare de aviz din partea Parlamentului pentru a-și expune punctul de vedere conform legii.
„Banca Naţională nu va intra în dezbaterea publică privind proiectul de lege cu rezerva de aur. Motivul este unul singur. Legea Băncii Naţionale spune aşa: sunt cinci atribuţii ale Băncii Naţionale şi articolul 2, punctul 1, litera e arată că Banca Naţională printre cele cinci atribuţii administrează rezervele internaţionale ale României. Iar articolul 3, punctul 2 zice că orice proiect de act normativ care priveşte domeniile în care Banca Naţională are atribuţii va fi adoptat după ce în prealabil s-a solicitat avizul Băncii Naţionale a României. Deci Banca Naţională, potrivit legii, aşteaptă o solicitare de aviz. Avizul acesta va fi însoţit de un amplu document de explicaţii şi atunci nu este corect, nu este normal, nu este uzual ca voci de la Banca Naţională să înceapă să-şi spună părerea în spaţiul public înainte de a pleca acest document de la Banca Naţională care să exprime poziţia Consiliului de Administraţie al acestei instituţii", a spus Adrian Vasilescu, citat de Agerpres.
