Pe aceeași temă
Proiectul de rezoluție a fost convenit de reprezentanții grupurilor politice din comisia de justiție și libertăți a Parlamentului European (Comisia LIBE) și este de o duritate extremă față de modificările operate de coaliția de la putere la legislația judiciară și codurile penale, care pun în pericol independența justiției.
Documentul este critic și față de alte zone în care PSD-ALDE au intervenit, precum legislația privind ONG- urile și libertatea de exprimare. În toate aceste domenii, dar în special în anticorupție, se spune în draft, nu s-a ținut cont de recomandările Comisiei de la Veneția, ale Comisiei europene sau GRECO.
Draftul condamnă ”intervenția violentă și disproporționată” a jandarmilor și polițiștilor la protestul diasporei din 10 august.
De asemenea, potrivit unui comunicat de presa transmis de europarlamentarul PSD Gabriela Zoana, rezolutia cu privire la statul de drept in Romania va fi discutata, miercuri, in Comisia pentru libertati civile, justitie si afaceri interne din Parlamentul European (LIBE).
Draftul rezolutiei aminteste de principiile Uniunii Europene care spun ca UE "se intemeiaza pe valorile respectarii demnitatii umane, libertatii, democratiei, egalitatii, statului de drept si respectarii drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor, si intrucat aceste valori sunt comune pentru Statele membre intr-o societate in care prevaleaza pluralismul, nediscriminarea, toleranta, justitia, solidaritatea si egalitatea intre femei si barbati".
Totodata, draftul aminteste si de avizele Comisiei de la Venetia si de independenta sistemului judiciar, care este "consacrata la articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale si la articolul 6 din CEDO si reprezinta o cerinta esentiala a principiului democratic al separarii puterilor".
Pericolul pentru ONG
Sursa mentionata vorbeste si despre faptul ca "APCE solicita Romaniei sa respinga noile proiecte de legi care impun ONG-urilor obligatii suplimentare de raportare financiara, sa le modifice in conformitate cu recomandarile Comisiei de la Venetia si cu OSCE/BIDDO si sa le supuna unei largi consultari publice inainte de adoptare".
Ministrul justiției îți crește influența, sistemul se dezechilibrează
"Intrucat seful Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) a fost inlaturat din functie la 9 iulie 2018 impotriva avizului CSM, in urma unei hotarari a Curtii Constitutionale care limita puterile presedintelui; intrucat, dimpotriva, Comisia de la Venetia a declarat ca ar fi importanta "intarirea independentei procurorilor si mentinerea si sporirea rolului institutiilor precum Presedintele si CSM, capabile sa echilibreze influenta ministrului (justitiei) "; intrucat guvernul roman a adoptat o ordonanta de urgenta la 15 octombrie 2018; intrucat, pana in prezent, 48 de procurori au trebuit sa isi paraseasca functia dupa intrarea in vigoare a ordonantei, ceea ce ar fi putut impiedica un numar mare de investigatii in curs; intrucat ministrul justitiei din Romania a solicitat demiterea procurorului general la 24 octombrie 2018, acuzandu-l ca a depasit autoritatea sa", mai arata draftul rezolutiei privind Romania.
Totodata, PE "este profund ingrijorat de modificarile aduse legislatiei judiciare si penale din Romania, in special cu privire la potentialul sau de a submina in mod structural independenta sistemului judiciar si capacitatea de a combate eficient coruptia in Romania, precum si de a slabi statul de drept".
SRI si referendumul pentru familie
Documentul vorbeste si despre existenta unei dezbateri continue cu privire la rolul Serviciului Roman de Informatii (SRI) si presupusa sa interventie in cadrul activitatilor sistemului judiciar roman, ridicand intrebari cu privire la posibila amploare si modalitati ale unei astfel de ingerinte; intrucat Comisia de la Venetia concluzioneaza ca este necesara o "revizuire amanuntita a normelor juridice privind controlul serviciilor de informatii".
De asemenea, draftul aminteste si despre initiativa de revizuire a Constitutiei, in sensul redefinirii familiei si de referendumul din 6 si 7 octombrie.
"Intrucat numeroase grupuri pentru drepturile omului si-au exprimat preocuparea ca propunerea ar putea conduce la o incalcare a standardelor internationale in domeniul drepturilor omului si la cresterea discriminarii homofobe in Romania; intrucat revizuirea a fost aprobata in Parlament cu o majoritate de doua treimi; intrucat referendumul nu a reusit sa atinga tinta de participare de 30%", se arata in document.
In plus, "condamna interventia violenta si disproportionata a fortelor de politie in timpul protestelor de la Bucuresti din august 2018".
Recomandari făcute autoritatilor romane:
1. indeamna autoritatile romane sa contracareze orice masuri care ar dezincrimina coruptia si sa aplice strategia nationala anticoruptie; invita autoritatile romane sa instituie garantii pentru a asigura o baza transparenta si legala pentru orice cooperare institutionala si pentru a evita orice ingerinta care sa depaseasca sistemul de verificare si echilibrare; solicita consolidarea controlului parlamentar asupra serviciilor de informatii;
2. recomanda cu fermitate reconsiderarea legislatiei privind finantarea, organizarea si functionarea ONG-urilor in ceea ce priveste potentialul sau de a avea un efect intimidant asupra societatii civile, precum si in contradictie cu principiul libertatii de asociere si dreptul la viata privata si de ao alinia pe deplin Cadru UE;
3. isi exprima profunda ingrijorare cu privire la restrictiile politice ale libertatii mass-media si la propunerile legislative de penalizare a denigrarii Romaniei in strainatate si reintroducere a defaimarii in Codul penal;
4. indeamna Parlamentul si Guvernul Romaniei sa puna in aplicare pe deplin toate recomandarile Comisiei Europene, GRECO si Comisiei de la Venetia si sa se abtina de la orice reforma care ar pune in pericol respectarea statului de drept, inclusiv independenta sistemului judiciar; indeamna sa se continue angajarea societatii civile si abordarea chestiunilor mentionate anterior intr-un proces transparent si cuprinzator; incurajeaza sa solicite Comisiei de la Venetia o evaluare proactiva a masurilor legislative in cauza inainte de aprobarea lor finala;
5. invita guvernul roman sa coopereze cu Comisia Europeana in conformitate cu principiul cooperarii loiale, astfel cum este prevazut in tratat;
6. isi reitereaza regretul cu privire la faptul ca Comisia a decis sa nu publice Raportul UE anticoruptie in 2017 si solicita cu fermitate Comisiei sa reia fara intarziere monitorizarea anticoruptie anuala in toate statele membre; invita Comisia sa elaboreze un sistem de indicatori stricti si de criterii uniforme usor de aplicat, pentru a masura nivelul coruptiei in statele membre si pentru a evalua politicile lor anticoruptie, in conformitate cu Rezolutia Parlamentului din 8 martie 2016 privind Raportul anual 2014 privind Protectia intereselor financiare ale UE;
7. solicita insistent un proces periodic, sistematic si obiectiv de monitorizare si de dialog, care sa implice toate statele membre, pentru a proteja valorile de baza ale UE in ceea ce priveste democratia, drepturile fundamentale si statul de drept, implicand Consiliul, Comisia si Parlamentul, in Rezolutia sa din 25 octombrie 2016 privind instituirea unui mecanism UE privind democratia, statul de drept si drepturile fundamentale (Pactul DRF); reitereaza faptul ca acest mecanism ar trebui sa cuprinda un raport anual cu recomandari specifice fiecarei tari;
8. solicita Comisiei Europene, in calitate de gardian al tratatelor, sa monitorizeze actiunile intreprinse in urma recomandarilor autoritatilor romane, continuand sa ofere sprijinul deplin Romaniei in gasirea de solutii adecvate;
9. incredinteaza Presedintelui sarcina de a transmite prezenta rezolutie Comisiei Europene, Consiliului, guvernelor si parlamentelor statelor membre si Presedintelui Romaniei
