Pe aceeași temă
Preşedintele Klaus Iohannis a discutat marți, în cea de-a doua zi a consultărilor cu mediul politic şi cu partenerii sociali pe tema proiectului "România Educată", în contextul finalizării dezbaterii publice, cu preşedinţii Senatului, Anca Dragu, şi Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban, dar şi cu membri ai comisiilor de învăţământ din cele două foruri.
La consultările de marţi au participat și ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, şi preşedinţii Comisiilor de învăţământ din Parlament, Monica Anisie şi Natalia Intotero.
Consilierul prezidențial Ligia Deca a prezentat propunerile proiectului „România Educată”.
Între acestea se numără Bacalaureat unic axat pe competenţe minime, indiferent de forma de învăţământ, şi posibilitatea ca liceele, unde cererea depăşeşte oferta, să poată organiza examen de admitere înaintea Evaluării Naţionale. Deca a explicat că proiectul "România Educată" este o viziune şi nu o lege şi că urmează ca săptămâna viitoare Guvernul să adopte un memorandum prin care să fie asumate termene concrete cu privire la acest proiect.
Miercuri, şeful statului va avea consultări cu partenerii de dialog social din zona educaţiei şi cu reprezentanţii organizaţiilor nonguvernamentale implicate în proiectul "România Educată".
Administraţia Prezidenţială a informat, săptămâna trecută, că, în cadrul discuţiilor, vor fi prezentate principalele zone de reformă şi linii de acţiune ale proiectului "România Educată", în vederea realizării unui consens social şi politic, care să garanteze implementarea sa şi asumarea transpartinică.
Proiectul propune mai multe modificări în sistemul de educație, printre cele mai importante fiind posibilitatea liceelor de a introduce un examen de admitere care va fi susținut înaintea Evaluării Naționale, examen de Bacalaureat unic bazat pe competențe minime (asemănător testelor PISA), posibilitatea elevilor de a trece de la un liceul profesional, la unul teoretic sau vocațional, în baza unui examen.
Proiectul lansat în 2016 armonizează, într-un singur document, un set de obiective și de ținte pentru educație, până în 2030. Proiectul nu are caracter de lege, iar pentru implementarea acestuia este nevoie de o decizie politică.
Bugetarea și implementarea proiectului va fi în sarcina guvernului, iar reforma sistemului de educație va fi susținută și din fonduri europene. La consultările de la Palatul Cotroceni, liderii coaliției au agreat necesitatea finanțării sistemului de educație la o valoare apropiată de media Uniunii Europene. Până în 2023 ar trebui lansate principalele reforme.
Ce se schimbă pentru elevi
Potrivit unei sinteze consultate de Digi24.ro, principala modificare adusă sistemului de educație vizează învățământul liceal, unde vor exista trei rute – teoretic, profesional și vocațional – cu aceeași durată (4 ani), absolvenții lor putând intra direct în examenul de bacalaureat, iar transferul/tranzițiile posibile între acestea se pot realiza anual, în baza unui examen. La nivelul liceelor profesionale, autoritățile speră la o colaborare strânsă cu mediul privat, pentru o mai bună incluziunie pe piața muncii a elevilor care termină un liceu profesional sau tehnologic.
„Vrem să împingem copiii cât mai mult spre ruta educațională sau vocațională care să îi ducă spre o carieră”, a declarat consilierul prezidențial Ligia Deca.
Un alt element de noutate este posibilitatea liceelor de a organiza examene de admitere. Examenul ar urma să fie organizat înainte de evaluarea națională, iar locurile neocupate în urma examenului de admitere vor fi ocupate prin repartizarea elevilor în ordinea mediilor de la Evaluarea Națională,
O întrebare la care încă autoritățile nu au un răspuns este dacă nota la Evaluarea Națională va mai conta, în cazul în care elevul a luat deja examenul de admitere la liceu. De asemenea, nu este clar dacă mediile din gimnaziu vor fi luate în calcul pentru admiterea la liceul. „Va fi decizia liceelor dacă vor ține cont de ele”, spune Ligia Deca.
Bacalaureatul „evaluează competențe și urmărește un profil național pe care toți absolvenții de liceu trebuie să îl dețină, indiferent de rută. Accentul se pune pe competențe reale. În urma promovării acestuia, tinerii vor putea accesa programe de studii universitare”, se arată în document. Examenul de Bacalaureat va fi format din testări transdisciplinare și ar putea fi asemănător testelor PISA. Acesta va putea fi susținut și de elevii de la școlile profesionale sau liceele tehnologice.
Proiectul mai prevede și înființarea de Colegii universitare la care admiterea să se facă fără Bacalaureat, iar absolvenții acestor colegii vor obține o diplomă de calificare de nivel 5, echivalentă diplomelor obținute în școlile postliceale.
În clasele I-IV evaluarea la clasă se va face prin calificative, iar evaluarile anuale vor fi axate pe competențe cheie și vor include și un raport din partea consilierului școlar.
La clasele V-VIII evaluarea curentă la clasă se va face prin note, iar tezele de final de an vor fi cu subiect unic, la care se adaugă și raportul din partea consilierului școlar.
Sinteza proiectului „România Educată”
Consilierul prezidențial Ligia Deca a precizat, în cadrul unei discuții cu jurnaliștii pe marginea Proiectului „România Educată”, că aceste modificări nu vor avea loc brusc, termenele pentru implementarea propunerilor urmând a fi stabilite de decidenții politici.
„Structura sistemului de educație trebuie să susțină performanța fără a afecta echitatea, să încurajeze continuarea studiilor prin rute flexibile, certificări profesionale și examene naționale centrate pe competențe, iar consilierea școlară să devină un sprijin real pentru toți cei implicați: elevi, părinți și cadre didactice”, se mai arată în document.
De asemenea, proiectul mai prevede „aerisirea curiculei”, zona teoretică fiind pusă în corelație cu zonă practică, centrată pe competențe.
Ce se schimbă în managementul sistemului de educație
În ceea ce privește organizarea sistemului de educație, pachetul de reforme prevede spargerea actualelor inspectorate județene și împărțirea atribuțiilor lor între Centrele Județene pentru Învățământ Preuniversitar și Centrele Județene pentru Formare Continuă, Asistență și Resurse Educaționale. Inspecția școlară va trece în subordinea Direcților Județene de Asigurare a Calității și Inspecție Școlară.
Direcțiile Județene de Asigurare a Calității și Inspecție Școlară (DACIS), Centrele Județene pentru Învățământ Preuniversitar (CJ-IP) și Centrele Județene pentru Formare Continuă, Asistență și Resurse Educaționale (CJ-FCARE) vor forma Consiliul Consultativ pentru Învățământ Preuniversitar. Acesta va include și Consiliul Județean și este prezidat de Președintele Consiliului Județean. Consiliul întocmește și avizează Raportul anual privind starea învățământului preuniversitar la nivelul județului.
Sinteza Proiectului „România Educată”
Țintele Proiectului „România Educată”
În cadrul Proiectului „România Educată” sunt incluse mai multe ținte, care vizează:
a) Îmbunătățirea performanței sistemului de educație:
Creșterea finanțării educației pentru atingerea unui procent minim din cheltuiala publică, corelat cu media alocărilor pentru educație în statele membre ale UE;
Scăderea ratei de părăsire timpurie a școlii, până la un nivel de cel mult 10%;
Reducerea cu minimum 50% a prezentei rate de analfabetism funcțional, astfel încât, la orizontul 2030, să ajungă la cel mult 20%;
Până în 2030, toți profesorii să aibă competențe digitale de bază (inclusiv de predare prin instrumente digitale - digital literacy) și cel puțin 85% dintre elevii de clasa a VIII-a să aibă competențe digitale de bază;
Până în 2030, minimum 40% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani vor fi absolvenți de studii superioare.
b) Creșterea participării și calității educației timpurii:
Până în 2030, 30% dintre copiii cu vârsta până la 3 ani participă la educație antepreșcolară;
Până în 2030, 96% dintre copiii între 3-6 ani participă la educație preșcolară;
Până în 2030, 2.500 de creșe eficiente energetic se vor construi la nivel național;
Până în 2025, va fi realizat un curriculum național pentru toate nivelurile de educație timpurie.
c) Creșterea performanței în învățământul primar, secundar inferior și secundar superior:
Până în 2030, cel mult 20% dintre tinerii în vârstă de 15 ani vor mai avea competențe scăzute la citire, matematică și științe conform metodologiei testelor PISA (în prezent, înregistrăm un procent de 41% citire, 47% matematică și 44% științe);
Până în 2030, cel mult 15% dintre elevii de clasa a VIII-a vor mai înregistra competențe scăzute în domeniul informatic (în prezent, procentul este de 39%);
Până în 2025, se va trece la aplicarea unui model de proiectare a curriculumului bazat pe competențe la toate nivelurile de învățământ preuniversitar;
Până în 2030, peste 15.000 de cadre didactice din învățământul primar și 40.000 din învățământul gimnazial vor fi formate pentru aplicarea noului curriculum bazat pe competențe.
d) Sporirea calității și atractivității învățământului superior:
Până în 2030, minimum 40% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani vor fi absolvenți de studii superioare;
Până în 2030, minimum 30% din totalul cursurilor din învățământul superior vor fi opționale;
Până în 2025, minimum 20% dintre absolvenții de învățământ superior - licență și master - vor participa la programe de mobilitate externă;
În 2030, în România, vor studia cel puțin 10% studenți internaționali (din totalul studenților înmatriculați).
.png)
