Pe aceeași temă
În majoritatea țărilor, autoritățile au impus o serie de restricții în încercarea de a stăvili răspândirea noului coronavirus, care merg de la reducerea programului magazinelor și interdicția circulației pe timpul nopții, până la impunerea unui lockdown la nivel național. La un an de la instituirea restricțiilor, o parte din populație s-a răzvrătit, motivele fiind diferite, cele economice fiind cele mai importante, România nefăcând nici ea excepție.
Ziare.com a analizat aceste proteste și a găsit și puncte comune dar si diferențe între solicitările protestatarilor din diferite țări.
România
Un nou val de restrictii a fost introdus in Romania din 28 martie. Acestea au vizat inchiderea magazinelor de la ora 18.00, inchiderea salilor de fitness, dar si limitarea circulatiei de la ora 20.00. Masurile se aplica fie vinerea, sambata si duminica, fie zilnic, in functie de rata de incidenta la mia de locuitori din fiecare localitate.
Romanii au protestat zilnic de la introducerea masurilor, in cea mai mare parte a oraselor tarii, iar cele mai violente manifestatii au fost in Bucuresti, in noaptea de 29 spre 30 martie. 18 protestatari au fost retinuti sambata, 3 aprilie, iar 14 dintre ei au fost arestati preventiv pentru 30 de zile duminica, 4 aprilie.
In noaptea cu pricina au fost raniti 12 jandarmi, au fost distruse trei statii de autobuz si au fost sparte mai multe tonomate din zona Unirii. Pagubele sunt estimate la 32.000 de euro. Au fost date 650 de amenzi, care depasesc 400.000 de lei, si au fost dechise opt dosare penale pentru distrugere.
Intrebati ce ii nemultumeste, anumiti oameni au avut raspunsuri clare, dar altii au parut ca nici ei nu stiu de ce protesteaza.
Raspunsurile au vizat situatia copiilor care invata in sistem online si nu se duc fizic la scoala, inchiderea magazinelor de la ora 18.00 si limitarea circulatiei de la ora 20.00 in anumite zile, in localitatile cu rata de incidenta peste patru la mia de locuitori.
Totusi, multe alte mesaje au fost confuze si s-au legat de probleme care, in realitate, nu exista. "Libertate", "Luptam pentru libertatea tarii", "Ne luam tara inapoi", "Nu mai stati in case", "Oprim nebunia", "Protest fata de restriciile aberante", au fost cateva dintre mesajele vehiculate in mediul online, in special de membrii partidului AUR, care au avut un rol in organizarea protestelor, dupa cum s-a dovedit ulterior.
Mesajele de pe pancardele protestatarilor au fost si mai confuze: "Stop vaccinarii fortate", "Jos dictatura medicala", "Inteligenta nu e la guvernanti", "Tradatori impostori PNL-USR-UDMR. Ne-ati falimentat tara, ne ucideti copiii!. Desteapta-te romane!"
Un caz iesit din comun a fost protestul din Bacau, cand oamenii s-au adunat in fata Spitalului Judetean, unde au strigat ca medicii sunt "asasini", "hoti" si ca pacientii "intra pe picioare si ies in sicriu".
Marea Britanie
Marea Britanie a intrat in cel de-al treilea lockdown national in 4 ianuarie 2021. Oamenii puteau sa paraseasca casa doar pentru lucruri absolut necesare, cum ar fi mersul la cumparaturi, la serviciu, voluntariatul, sau necesitatea asistentei medicale. Scolile au trecut in sistem online, iar toate magazinele neesentiale si salile de sport au fost inchise.
Nu au existat manifestatii masive la inceput, dar oamenii au inceput sa isi piarda rabdarea in martie. Mai exact, in 20 martie, mii de oameni au protestat in Londra fata de lockdown, fiind facute si 33 de arestari. Autoritatile au sustinut ca protestul este ilegal atata timp cat tara este in carantina. Au existat si violente in Hyde Park, unde oamenii au inceput sa arunce cu sticle in politisti, potrivit BBC.
Practic, cerinta oamenilor a fost ridicarea carantinei. Au participat la proteste cu pancarde care transmiteau mesaje precum "Freedom over fear", sau "Lockdown is depression, loneliness, homeless, bankruptcy, domestic abuse, suicide".
Belgia
Belgia a adoptat o serie de restrictii noi in martie 2021. Astfel, oamenii nu au mai avut voie sa isi viziteze prietenii si familia, avand voie sa ia contact doar cu persoanele cu care locuiesc. Totusi, cei care locuiesc singuri au voie sa se vada cu doua persoane, iar intalnirile in afara casei au devenit limitate la grupuri de patru persoane.
In plus, masca este obligatorie in toate spatiile publice interioare si exterioare, iar circulatia pe timpul noptii este restrictionata intre orele 22.00 si 06.00, singurele exceptii fiind urgentele medicale.
Toate barurile, restaurantele si cafenelele au ramas inchise, magazinele non-stop trebuie sa inchida la 22.00, iar cele care vand bauturi alcoolice la 20.00.
Mersul fizic, la serviciu, este permis doar in cazurile in care telemunca nu este posibila. Scolile functioneaza in regim online, cu exceptia gradinitelor. Toate salile de sport sunt inchise, cu exceptia piscinelor. Totusi, muzeele au ramas deschise.
Au ramas deschise si magazinele neesentiale, dar saloanele de coafura au ramas inchise.
In urma anuntului, sute de manifestanti s-au adunat in 28 martie, in parcul Boverie, din Liege, pentru a protesta fata de noile masuri adoptate de guvern. Acestia au declarat ca au iesit ca sa apere democratia, ca vor ca cetatenii sa fie in prim-plan si ca isi doresc sa participe la luarea deciziilor. Ulterior, politicienii belgieni au fost chemati la manifestatie pentru a discuta cu cetatenii, potrivit brusselstimes.com.
Germania
Proteste violente au avut loc in Germania la jumatatea lunii martie 2021, cand guvernantii au anuntat ca masurile restrictive se vor prelungi pana la sfarsitul lunii respective.
Prelungirea restrictiilor i-a nemultumit pe cetateni, in conditiile in care restaurantele, barurile si salile de sport erau inchise inca de la inceputul lunii noiembrie. In plus, un nou lockdown a fost instaurat in 16 decembrie, care a fost prelungit de cinci ori, ultimul termen anuntat fiind 18 aprilie.
Mii de protestatari au iesit in strada, in mai multe orase din Germania, fiind nemultumiti de prelungirea restrictiilor. Au existat si momente de violenta, cand atat politisti, cat si reprezentanti ai presei, au fost raniti. Fortele de ordine au folosit spray lacrimogen si bastoane pentru a opri oamenii care incercau sa treaca de barierele fortelor de ordine, potrivit dw.com.
O mare parte a oamenilor a fost formata din membrii miscarii Querdenken, cunoscuta pentru activistii de dreapta si adeptii teoriilor conspiratiei, care nu cred in existenta virusului si care se opun vaccinarii.
De exemplu, in orasul Dresda, au fost raniti 12 politisti, au fost inregistrate 47 de fapte penale, printre care violenta fata de fortele de ordine si detinerea armelor.
In orasul Stuttgart au participat la manifestatie circa 750 de persoane, majoritatea fara sa poarte masti sau sa pastreze distantarea sociala. Motto-ul lor a fost "Enough is enough".
Franta
Franta a intrat in cel de-al treilea lockdown in martie, astfel ca toate magazinele neesentiale au fost inchise, iar oamenii se pot deplasa la mai mult de zece kilometri de casa doar cu un motiv bun. In plus, presedintele Emmanuel Macron a anuntat, in urma cu patru zile, ca scolile vor trece din nou in regim online, sustinand ca situatia este "delicata", ca luna aprilie este una "cruciala" si ca, daca nu actioneaza acum, "situatia o sa scape de sub control", potrivit BBC.
In plus, s-a prelungit si interdictia de circulatie pe timpul noptii, care incepe de la ora 19.00.
Francezii au protestat in luna martie, dar manifestatiile au vizat pierderile financiare din sectorul cultural. Protestatarii au ocupat zeci de teatre, cerand ca institutiile de cultura sa fie redeschise. In plus, doresc beneficii extinse pentru artistii care nu mai lucreaza de luni de zile, dar si abrogarea unei reforme nepopulare a somajului.
Oamenii sustin ca este mai periculos sa mearga cu metroul decat sa participe la o piesa de teatru, potrivit voanews.com.
