Pe aceeași temă
Printre modificări se numără și faptul că nu va mai putea recupera prejudicii, iar activitatea de control va fi foarte limitată și la discreția președintelui acestei instituții.
Senatul a aprobat legea de funcționare a Curții de Conturi ca for decizional, actul normativ urmând să meargă spre promulgare la președintele Iohannis. Proiectul privind funcţionarea Curţii de Conturi a fost depus în noiembrie 2017 de mai mulţi parlamentari PSD şi PNL, dar, iniţial, acesta era inofensiv.
Mai multe amendamente depuse ulterior, adoptate joi de către Senat, limitează drastic atribuţiile Curţii de Conturi, făcând din această instituţie de control a tuturor autorităţilor statului, inclusiv ministere, autorităţi publice centrale sau locale, companii de stat, orice instituţie publică care funcţionează cu bani publici, o pseudo-instituţie, în care deciziile nu vor mai fi luate de Plen, ci de preşedintele Mihai Busuioc. Acesta este fost secretar general în guvernele PSD, unul dintre cei mai loiali colaboratori ai lui Liviu Dragnea.
Din plenul Curţii mai fac parte Bogdan Stan (fostul şef al ANAF) şi Florin Tunaru (fost vicepreşedinte ANAF), amândoi colaboratori ai preşedintelui PSD.
Cea mai importantă modificare adusă legii este cea care priveşte recuperarea prejudiciilor constatate de Curtea de Conturi, în auditul pe care îl realizează.
Modificările legii au vizat eliminarea părţii care stipula că „prejudiciul trebuie să fie recuperat integral prin acoperirea pierderii şi a beneficiilor nerealizate”. Potrivit proiectului adoptat, Curtea de Conturi va exercita funcţia de control „asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, prin forme ale auditului public externe”, dar „fără a se pronunţa asupra oportunităţii operaţiunilor”.
În plus, proiectul de lege iniţiat de senatorul Daniel Zamfir privind funcţionarea Curţii de Conturi prevede, printre altele, că în cazul procedurilor de achiziţii publice se va ţine cont de punctele de vedere ale Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice (ANAP), nu de ale Curţii de Conturi, ca până acum. Amintim că, în urma auditului realizat în 2016, Curtea de Conturi a stabilit, doar în cazul achiziţiilor publice, prejudicii în valoare de 102,1 milioane de lei.
În schimb, membrii și angajații Curții de Conturi vor beneficia de pensii speciale și precum și reducerea vârstei de pensionare. Persoanele care au îndeplinit funcţia de auditor public extern pe o durată de cel puţin 14 ani în cadrul Curţii de Conturi vor beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% în baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute realizate, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare. Aceste venituri din baza de calcul nu vor include sporul de risc şi de suprasolicitare neuropsihică de 50%, precum şi majorarea de până la 75% din salariul de bază, câştigate în instanţă, se arată în legea votată de PSD-ALDE în Senat.
