Pe aceeași temă
Parlamentul a votat miercuri, 26 mai, in favoarea legei care ratifica acordul Euratom al Uniunii Europene privind calcularea contributiei Romaniei la bugetul UE. In aceeasi zi, premierul Florin Citu a prezentat Planul National de Rezilienta si Redresare in Parlament, intens criticat de PSD. Cu toate astea, social-democratii au votat in cele din urma in favoarea ratificarii.
"Din 383 de voturi exprimate, cu 378 de voturi „pentru”, proiectul de lege a fost adoptat si acordul este ratificat", a anuntat presedintele Camerei Deputatilor, Ludovic Orban, la finalul sedintei de plen de miercuri.
Pentru ca acest vot sa treaca, parlamentul reunit a avut nevoie de doua treimi dintre voturi astfel incat legea sa treaca. Anterior, PSD a conditionat votarea acestei legi de prezentarea de catre premierul Florin Citu a PNRR in fata plenului Parlamentului. De mentionat ca neratificarea tratatului intr-un stat membru ar putea bloca accesarea fondurilor de redresare si rezilienta la nivelul intregii UE. Astfel, daca nu ar fi votat legea, PSD ar fi fost criticat nu doar in tara ci si la nivel european.
Anterior votului de miercuri, parlamentarii PSD anuntasera, prin vocea deputatului Alfred Simonis, ca vor vota ratificarea acordului.
„Astazi nu se voteaza Planul National de Redresare si Rezilienta, plan de care ne delimitam profund, total. Este un plan al antireformelor lui Citu. (...) Insa astazi, la acest punct, avem ratificarea Acordului Euratom, Romania este ultima tara care depune PNRR din UE, nu trebuie sa fie ultima tara care ratifica Acordul si sa continuam sa fim paria Europei fiindca dumneavoastra aveti un guvern incompetent care nu a fost capabil sa trimita un plan bine structurat. Prin urmare, suntem oameni responsabili, dedicati valorilor europene si vom vota ratificarea acordului", a declarat Alfred Simonis inaintea votului.
Documentul a fost votat si de grupul parlamentar al minoritatilor nationale.
In schimb, reprezentantii AUR au anuntat, inaintea votului, ca vor iesi din sala, facand apel in repetate randuri la cei de la PSD sa paraseasca sala, in conditiile in care pentru ratificare a fost nevoie de doua treimi din voturile senatorilor si deputatilor.
Ratificarea Tratatului permite operationalizarea instrumentului de relansare economica propus de Comisia Europeana.
Potrivit prezentarii oficiale de pe site-ul Ministerului Proiectelor Europene, Uniunea Europeana a decis sa infiinteze un instrument financiar temporar - #NextGenerationEU, in valoare de 750 de miliarde euro, separat de bugetul pe termen lung al UE, Cadrul Financiar Multianual (CFM), pentru perioada 2021 -2027.
"Scopul principal al acestuia este sa ofere sprijin statelor membre pentru a face fata provocarilor generate de Criza Covid19 si consecintele sale economice. Mecanism de redresare si rezilienta (MRR) este pilonul principal al #NextGenerationEU si are alocat un buget total de 672,5 miliarde euro. Scopul Mecanismului de Redresare si Rezilienta este de a oferi sprijin pentru investitii si reforme esentiale in vederea redresarii sustenabile si pentru ameliorarea rezilientei economice si sociale a statelor membre UE. La finalul perioadei de investitii, economiile si societatile europene vor fi mai bine pregatite pentru provocarile si portunitatile tranzitiilor verzi si digitale", arata Ministerul.
Din cele 750 miliarde de euro destinate Next Generation EU, Comisia Europeana a alocat 672,5 miliarde de euro instrumentului temporar MRR in vederea finantarii planurilor de redresare si rezilienta pe care le elaboreaza statele membre UE.
Bugetul MRR este constituit din:
A. granturi in valoare de pana la 312,5 miliarde euro
B. imprumuturi de pana la 360 miliarde euro
In total, Romania ar primi 14,248 miliarde sub forma de grant si aproximativ 14,935 miliarde sub forma de imprumuri pentru un total de 29,2 miliarde euro.
"Regula stabilita prin propunerea de Regulament (aflata inca in negociere la nivel european) este ca 70% din granturi sa fie angajate pana la finalul anului 2022, termenul limita pentru accesarea diferentei de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. In plus, platile pentru proiectele care vor fi incluse in programele nationale de redresare si rezilienta trebuie facute pana in decembrie 2026. Pentru utilizarea instrumentului de finantare MRR fiecare stat membru al UE trebuie sa elaboreze propriul Plan de Relansare si Rezilienta (PNRR) prin care isi stabileste domeniile prioritare de investitii in scopul iesirii din criza, relansarii economice si cresterii capacitatii de rezilienta", mai arata MInisterul Proiectelor Europene.
Planul de Relansare si Rezilienta pe care Romania l-a elaborat se constituie intr-un Document Strategic ce stabileste prioritatile investitionale si reformele necesare pentru redresare si crestere sustenabila, corelate tranzitiei verzi si digitale avute in vedere de Comisia Europeana.
"PNRR se refera la un pachet coerent de investitii publice si reforme propuse in baza Recomandarilor Specifice de Tara 2019-2020 . Aceste reforme si proiecte de investitii publice trebuie puse in aplicare pana in 2026", a mai transmis MInisterul.
PNRR are la baza 6 piloni principali:
Tranzitia spre o economie verde;
Transformarea digitala;
Cresterea economica inteligenta, sustenabila si incluziva;
Coeziunea sociala si teritoriala;
Sanatate si rezilienta institutionala;
Copii, tineri, educatie si competente.
Ministrii romani au negociat cu reprezentantii Comisiei Europene diferite proiecte si principii din PNRR, iar documentul oficial va fi depus luni.
