Pe aceeași temă
"PSD nu va sustine aceasta lege si le recomand colegilor mei deputati, care au semnat acest proiect legislativ, ca, in mod politic, sa isi retraga semnaturile de pe aceasta initiativa.
Vorbesc despre intentia de a modifica legislatia in asa fel incat oamenii care nu participa la campania de vaccinare sa fie obligati sa-si plateasca tratamentul. Mie mi se pare ceva ingrozitor, ceva care nu putea sa se nasca decat in mintile unor oameni care nu au niciun fel de aplecare catre cetateni, catre suferinta.
Dincolo de concept, nu poti sa te gandesti ca un om trebuie sa fie pedepsit financiar pentru ca nu a participat la o campanie de preventie. Trebuie sa te gandesti ca aceasta campanie de preventie, care de fapt este educatie pentru sanatate, sa fie din ce in ce mai eficienta", a afirmat Liviu Dragnea, luni, citat de Agerpres.
Legea cere pentru o Agenție Națională pentru Prevenție în Sănătate fonduri de minimum 0,5% din PIB anual, 10% din fondurile publice ale Ministerului Sănătății și Casei Naționale pentru Asigurări de Sănătate, cu scopul de a derula programe de informare și conștientizare a populației cu privire la prevenția bolilor.
În expunerea de motive a proiectului (v. foto), inițiatorii amintesc faptul că pacienții care vor refuza programele de prevenție, vor fi obligați să-și plătească cheltuielile cu tratamentul. Se dau două exemple: o pacientă cu cancer mamar în stadiul lll, care a refuzat să participe la programele de depistare prin mamografie, poate fi obligată să suporte 10 – 20% din tratament. Al doilea exemplu, un pacient cu hipertensiune arterială, care a refuzat să se prezinte la controlul solicitat de medic, poate fi obligat să suporte nu doar 50% din costul tratatmentului, ci 50% din toate costurile de diagnostic, inclusiv concediile de boală determinate.
Aceste prevederi nu se regăsesc explicit în proiectul de lege, care acordă spațiu generos organizării Agenției și finanțării acesteia de la buget, modului în care se fac numirile de către instituții politice în conducerea Agenției, modului în care pot fi demiși aceștia etc.
Deranjați de faptul că opinia publică s-a concentrat asupra obligativității la plată a tratamentului bolnavilor cronici, liberalii au reacționat spunând că aceasta este o minciună. Eugen Nicolăescu a susținut o conferință de presă în care a încercat să justifice necesitatea unei astfel de legi pentru prevenție în Sănătate, dar a vorbit despre cel puțin 650 – 700 de milioane de euro cheltuiți anual în programe de prevenție, pentru ca efectele să se poată întrezări în cel mai bun caz peste cinci sau zece ani.
Politicianul Eugen Nicolăescu, de la șef de aprovizionare la ministru al Sănătății
Ministrul Eugen Nicolăescu a devenit ministru al Sănătății în guvernarea D.A. (PNL – PD) în decembrie 2004, după ce Traian Băsescu a câștigat primul mandat. În 2006, a venit cu o propunere de reformă în sănătate, destul de puternic susținută, dar care s-a dovedit un fiasco.
Legea Sănătății a fost trecută prin Parlament prin asumarea răspunderii Guvernului Tăriceanu, dar a fost modificată de peste 74 de ori, după cum arată cursdeguvernare.ro. Au fost operate peste o mie de schimbări la cele peste 800 de articole pe care le are legea.
În timpul mandatului său de ministru, Eugen Nicolăescu a eliminat plafoanele pentru rețetele compensate şi a deschis astfel robinetul cheltuielilor, determinând acumularea unor datorii enorme în sistem. Se întâmpla la 1 octombrie 2008, cu câteva săptămâni înaintea alegerilor parlamentare.
În 2012, Eugen Nicolăescu a fost o importantă portavoce a USL în suspendarea lui Traian Băsescu, susținând fervent toate loviturile aduse în vara acelui an statului de drept. A fost un apărător al lui Victor Ponta atunci când primul-ministru a fost acuzat de plagierea lucrării sale de doctorat, el însuși fiind, anul trecut, acuzat că a copiat lucrarea sa de doctorat. ”Înainte nu se foloseau ghilimele așa cum se folosesc acum”, se justifica Eugen Nicolăescu în România liberă.
Eugen Nicolăescu Nicolăescu a înregistrat două mandate de deputat de Mureş, iar în 2008 a fost ales într-un colegiu din Călăraşi. La alegerile parlamentare din 2012, a câştigat un nou mandat de deputat, de această dată într-un colegiu din Bucureşti.
În perioada 2000 - 2008, deputatul Eugen Nicolăescu a fost membru al Comisiei pentru Buget, Finanţe şi Banci, fiind o perioadă și vicepreşedinte al Comisiei.
Nicolăescu a deţinut în anul 2000 funcţia de preşedinte al Comisiei Naţionale Interimare a Valorilor Mobiliare, în perioada 1999 - 2000 a fost secretar general adjunct la Ministerul Finanţelor.
În 2000 - 2001, Nicolăescu a fost lector universitar asociat la Universitatea "Spiru Haret", iar în perioada 1998 - 1999 a ocupat funcţia de director economic la SC ABC Construct 2000 SRL.
Eugen Nicolăescu a condus Regia Autonomă Ratmil din Ministerul Industriei şi Comerțului în perioada 1997 - 1998, anterior fiind director economic (1994 - 1997), şef serviciu buget, analize economice (1993 - 1994), economist serviciul aprovizionare (1991 - 1993) şi şef serviciu aprovizionare (1990 - 1991).
În perioada 1985 - 1987, Nicolăescu a fost analist la Centrul de Calcul cu probleme de aprovizionare tehnico-materială la Centrala Industrială de Echipament Special din Ministerul Industriei şi Resurselor, în 1987 - 1990 a fost economist la serviciul aprovizionare la Centrala Industrială de Echipament Special din Ministerul Industriei şi Resurselor, iar din 1976 până în 1985 a fost, pe rând, tehnolog, lucrător comercial, merceolog şi economist la Complexul de Hoteluri şi Restaurante Flora din ITHR Bucureşti - Ministerul Turismului şi la Complexul de Hoteluri şi Restaurante Athenee Palace din ITHR Bucureşti - Ministerul Turismului.
