Pe aceeași temă
Magistratul Daniel Grădinaru este considerat omul judecătoarei Lia Savonea, cel mai influent membru CSM. De altfel, Grădinaru a fost purtătorul de cuvânt al Curţii de apel Bucureşti (CAB), pe vremea când această instanță era condusă de judecătoarea Savonea.
Judecătorul Grădinaru a făcut parte din completurile care i-au achitat pe liderul PNL Ludovic Orban şi pe fugarul Sebi Ghiţă. Savonea este soţia avocatului Mihai Savonea, fost coleg de cabinet cu senatorul PSD condamnat pentru corupţie, Cătălin Voicu. În urmă cu 2 săptămâni, judecătoarea Lia Savonea a cerut declanşarea procedurii de revocare a şefei ICCJ, Cristina Tarcea.
Concursurile pentru şefia Secţiei penale şi civile a ICCJ au fost declanşate pe 2 noiembrie, imediat după promulgarea de către preşedintele Klaus Iohannis a modificărilor la legea 317/2004 privind funcționarea CSM, care au transferat atribuţia de numire a conducerii Înaltei Curţi de la președintele României la Secţia pentru judecători a CSM. Secţia este dominată de gruparea pro-PSD condusă de judecătoarea Lia Savonea. La concurs s-au putut înscrie judecătorii ICCJ cu o vechime de 2 ani şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar. Candidaţii vor susţine un interviu în faţa Secţiei pentru judecători a CSM.
Acum, Secţia penală a ICCJ este condusă interimar de judecătoarea Mirela Sorina Popescu. La începutul anului, Secţia pentru judecători a CSM a respins candidatura judecătoarei Popescu la şefia Secţiei Penale a ICCJ pentru un nou mandat de 3 ani, în schimb, a lăsat-o tot pe ea să conducă interimar această Secţie. Judecătoarea Popescu a condus C5-urile care le-au condamnat definitiv la închisoare pe Elena Udrea şi Alina Bica.
Care este miza. Potrivit deciziei CCR privind completurile de 5 (C5) judecători, şeful Secţiei penale a ICCJ nu mai conduce de drept unul dintre cele două C5-uri care dau sentinţele definitive pentru demnitari. Miza ocupării acestor posturi rămâne însă foarte mare, după cum au explicat surse judiciare pentru G4Media.ro.
”Şeful Secţiei penale intră în RIL-uri (recursuri în interesul legii, care interpretează legea – n.r.) şi conduce completurile care soluţionează întrebările prealabile primite de la Curţile de Apel. Face organizarea internă, planificări, compunere de completuri, el le propune colegiului de conducere. Mai sunt şi sedinţele de secţie unde se discută probleme de drept şi nu numai”, au explicat pentru G4Media.ro surse judiciare.
”Important e să stăpâneşti secţia, eventual să blochezi prin non-combat iniţiative periculoase cum ar fi sesizarea CCR cu obiecţii de neconstituţionalitate înainte de promulgare sau sesizarea Secţiilor unite ale ICCJ pentru a lua în discuţie asa ceva. Acest lucru poate fi făcut şi de secţii, nu doar de preşedintele ICCJ. Au aşteptat să intre modificările în vigoare ca să numească ei, fără preşedinte”, au explicat sursele G4Media.ro.
