Pe aceeași temă
Este vorba de proiecte de legi înaintate încă din vară de PNL sau USR și pe care PSD le-a scos din sertar și le introduce în procedură parlamentară de urgență: azi trec prin comisii, mâine la votul în plen.
Inițial, pentru recursul compensatoriu, Guvernul PNL anunțase că își asumă răspunderea. Dar, PSD a turat motoarele și a băgat legea pe repede înainte în Parlament. În privința pensiilor speciale, propunerea prevede eliminarea tuturor indemnizațiilor, mai puţin pentru militari și magistrați.
Comisia juridică a Camerei Deputaților dezbate marți, începând cu ora 12:00, inițiativele PNL și USR de abrogare a legii recursului compensatoriu, urmând ca actul normativ să intre în plenul Camerei Deputaților miercuri pentru vot final. Proiectele au fost puse pe ordinea de zi la solicitarea PSD, după ce premierul Ludovic Orban a anunțat că guvernul pe care îl conduce intenționează să își angajeze răspunderea pe abrogarea recursului compensatoriu.
Camera Deputaților este forul decizional în acest caz, după ce Senatul a respins ambele proiecte.
„Eu nu am încredere în PSD, nu am încredere că nu vor încerca în comisii să facă mai multe stricăciuni decât lucruri bune, să producă modificări care să ne încurce. Acel recurs compensatoriu care a pornit din inițiativa doamnei Prună, în 2016, a fost modificat complet și grobian de către domnul Șerban Nicolae, de domnul Nicolicea, de domnul Iordache, de doamna Steluța Cătăniciu și de ceilalți domni care au desăvârșit un act extrem de grav pentru liniștea cetățenilor României, aducând pe străzi peste 22.000 de infractori”, a declarat eurodeputatul Rareș Bogdan la Digi24.
Liberalii au depus, în februarie 2019, la Parlament o inițiativă de abrogare a legii privind recursul compensatoriu (legea 169/2017), act normativ adoptat în 2017 de majoritatea PSD-ALDE-UDMR și care, până acum, a permis eliberarea mai devreme din închisori a aproape 20.000 de infractori. Proiectul a fost respins în iunie anul acesta de Senat, iar acum se află în Camera Deputaților, forul decizonal.
„Fenomenul infracțional în România – care cuprinde actele de corupție, marea infracționalitate și mica infracționalitate – din păcate este scăpat de sub control (…) Așa cum se poate constata, recidiva este la cote alarmante în România, fie că vorbim de recidiva propriu-zisă, fie de recidiva comună, adică antecedența penală. Dacă recidiva propriu-zisă se întâlnește în rândul condamnaților în proporție de aproximativ 40%, probabil cea mai mare rată din UE, antecedența penală – recidiva improprie – ajunge la cote care depășesc 60%. Acestea sunt date care dovedesc că unul dintre scopurile pedepsei nu este realizat în România, și anume cel privitor la reintegrarea socială și evitarea recidivei de către persoanele condamnate penal”, se arată în expunerea de motive a inițiativei legislative.
