Pe aceeași temă
În media și în discursul politic sunt perpetuate clișee care duc la marginalizarea rromilor iar minoritățile sexuale și refugiații sunt victime ale discursului urii și neacceptării, arată un raport pentru România al Comisiei pentru combaterea rasismului și intoleranței (ECRI) a Consiliului Europei.
Comisia își arată îngrijorarea față de discursul rasist și intolerant dar și față de răspunsul dat acestei intoleranțe de sistemul de justiție penală din România, atât față de crimele comise din ură cât și față de discriminarea împotriva rromilor și a persoanelor LGBT.
În ultimii ani s-a înregistrat o ostilitate crescândă la nivelul opiniei publice față ce cei care caută azil politic în România, în ciuda numărului mic de persoane care-l cer, mai spune raportul.
Astfel, 90% dintre cei care au răspuns unui sondaj făcut la nivel național în 2016 s-au opus stabilirii refugiaților în România, după ce unele canale media i-au descris pe aceștia ca invadatori, prin crearea unor portrete stereotipe de refugiați musulmani.
În aceeași tendință este înscrisă și decizia guvernului de a aproba, în 2015, construcția unei moschei la București, asimilată unui acut sentiment islamofob și pe care fostul președinte al țării a numit-o ”un risc pentru siguranța națională”.
ECRI salută, în schimb, adoptarea unei legislații penale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului și adoptarea de către Parchetul General a unei stratefii de creștere a eficienței investigațiilor penale privind acuzațiile de tratament abuziv al organelor de aplicare a legii.
Tot la capitolul evoluțiilor pozitive sunt remarcate măsurile educaționale pentru elevii rromi și acordarea de burse în licee și școli profesionale.
S-au înregistrat, de asemenea, progrese în lupta împotriva abondonului școlar al copiilor rromi iar segregarea școlară în școlile pre preuniversitare a fost interzisă oficial, mai remarcă raportul.
De asemenea, persoanele cu statut de refugiați și beneficiari de protecție subsidiară au dreptul de a lucra, au acces la asistența medicală, la educație și locuințe sociale în mod egal cu cetățenii români, se mai spune în raport.
ECRI își exprimă regretul, însă, că discursul bazat pe ură, rasism și intoleranță, atât în discursul public cât și pe internet, a devenit o problemă larg răspândită împotriva rromilor, a minorității maghiare, a persoanelor LGBT și a comunității evreiești.
ECRI recomandă autorităților, printre altele, introducerea unui sistem de colectare a datelor și realizarea de statistici privind cazurile de discurs rasist, homofob și transfob și a infracțiunilor motivate de ură, raportate de poliție și procesate de instanțe. De asemenea, ECRI le recomandă autorităților să adopte fără întârziere ”Strategia națională privind egalitatea, incluziune, diversitatea (2018-2022) și să pună la punct un sistem de culegere a informațiilor și de elaborare a statisticilor menite să ofere o imagine integrată și consecventă cazurilor de infracțiuni motivate de ură rasială și de homofobie și transfobie. De asemenea, li se recomandă autorităților române să înființeze un organism independent de poliție și parchet însărcinat cu investigarea cazurilor de discriminare rasială și de comportament inadecvat al poliției.
Raportul, care include și observațiile guvernului român, a fost pregătit după vizita ECRI în România din aprilie 2018 și ia în considerare evoluțiile înregistrate până la 6 decembrie 2018.
Rapoartele ECRI nu sunt bazate pe anchete sau declarații, ci sunt analize bazate pe procesarea unui volum foarte mare de informații adunate dintr-o varietate de surse scrise, naționale și internaționale.
