Pe aceeași temă
Al doilea benchmark impus de Comisia Europeana se referea la "infiintarea unei agentii de integritate cu responsabilitati in verificarea proprietatilor si a potentialelor conflicte de interese si emiterea de decizii obligatorii pe baza carora pot fi luate sanctiuni descurajatoare".
La acest capitol, Romania a facut pasi inapoi, dupa ce Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionale la 14 aprilie 2010 parti semnificative si substantiale din legea de functionare a Agentiei Nationale de Integritate, iar ulterior noua lege adoptata de Parlament "a slabit eficienta cadrului de functionare a ANI in domenii fara legatura cu decizia CC", afirma proiectul de raport citat de NewsIn.
"Verificarea averilor, un element fundamental din competentele originale ale ANI, a disparut", au constatat expertii CE. "ANI este acum lipsita de capacitatea pe care o avea anterior de a transmite cazuri de diferente semnificative nejustificate intre venituri si averi catre curti pentru verificare si sanctionare. In locul acesteia, ANI va putea doar sa transmita astfel de cazuri catre procurori sau autoritati fiscale, dintre care niciuna nu este competenta din punct de vedere legal sa sanctioneze discrepante nejustificate ce rezulta din verificarea proprietatilor sau a veniturilor", atrage atentia Comisia Europeana.
"In trecut, cazurile in care nicio infractiune nu putea fi dovedita sau proprietatile confiscate nu puteau fi legate in mod clar de savarsirea unei infractiuni pentru care sa se obtina o condamnare, ANI a jucat un important rol complementar autoritatilor de aplicare a legii prin urmarirea si prin confiscarea acestora prin proceduri proprii. Majoritatea cazurilor de confiscare ale ANI de pana acum au rezultat din astfel de cooperari. Drept urmare, un important impediment si mijloc de sanctionare a coruptiei a fost astfel pierdut", este concluzia la care a ajuns Comisia Europeana.
In plus, noua lege a ANI in forma adoptata de Parlament include si un numar de amendamente care slabesc eficienta cadrului de functionare a ANI in domenii fara legatura cu decizia CC, spune Comisia Europeana.
Intre realizarile ANI sunt mentionate revizuirea si consolidarea procedurii de gestionare a cazurilor, ceea ce a dus la o mai mare rapiditate a declansarii procedurilor de urmare catre autoritatile competente. Raportul prezinta si o situatie statistica in legatura cu activitatea ANI si stadiul cazurilor semnalate, valabila la 1 mai 2010.
"In ceea ce priveste aspectele legate de urmarirea cazurilor semnalate de ANI, raman intrebari precum promptitudinea actiunii mecanismului disciplinar si cu privire la toleranta care se aplica anumite sanctiuni disciplinare. Raman, de asemenea, intrebari precum celeritatea proceselor inaintea procurorilor. Dat fiind faptul ca verificarile administrative ale ANI sunt suspendate pana cand investigatiile procurorilor sunt terminate, intarzierea in rezolvarea dosarelor penale are o repercusiune asupra eficientei verificarilor administrative. Desi toate aceste procese conduc spre asigurarea unei structuri ANI complet operationale si eficiente - si pasii sai inregistrati - sunt in prezent puse sub semnul intrebarii inoportunitatea noului cadrul legal", conchide documentul Comisiei Europene.
Activitatea DNA ramane apreciata
Comisia Europeana continua sa aprecieze activitatea DNA, iar in privinta Parlamentului a constatat ca a aplicat doar partial recomandarile Bruxelles-ului cu privire la cazurile de coruptie la nivel inalt.
Obiectivul al treilea din Mecanismul de Cooperare si Verificare impus la aderarea Romaniei la UE urmareste consolidarea progresului deja realizat, continuarea formarii profesionale si investigarea impartiala in cazul sesizarilor privind coruptia la nivel inalt. "DNA a mentinut etapele sale de investigatie stabile si convingatoare in acuzatiile de coruptie de nivel inalt si un numar semnificativ de cazuri a fost trimis catre Curte", apreciaza Comisia Europeana, care prezinta o statistica in acest sens. "Natura si numarul cazurilor stau marturie in continuare dovezii a eficientei unui Parchet specializat in problematica anticoruptie", subliniaza raportul CE, care a constatat ca "numarul total al deciziilor date de Curte arata o crestere semnificativa".
Parlamentul aplica partial recomandarile CE
Totusi, "celeritatea cazurilor de coruptie la nivel inalt supuse primei instante ramane problematica", considera CE, care arata ca la data de 5 mai, din mai mult de 30 de cazuri ale fostilor si actualilor membria ai Parlamentului si Guvernului trimisi in judecata din anul 2005, numai doi au primit o decizie finala si numai cinci cazuri au primit o decizie a primei instante de decizie, deci pana in prezent nu s-a ajuns la vreo decizie a Curtii.
Pe de alta parte, cooperarea cu DNA si alte institutii relevante este considerata ca fiind eficienta. Din 1.063 dosare inregistrate de DNA, 765 au rezultat din notificari ale altor servicii de procuratura, inclusiv DIICOT, 151 de la DGA, restul fiind impartite intre alte autoritati. Un numar semnificativ al dosarelor DNA trimise Curtii au rezultat din investigatii ex-officio.
CE mentioneaza, de asemenea, ca din iulie 2009, Parlamentul a aprobat cu repeziciune deschiderea investigatiilor penale intr-un caz al unui parlamentar care a fost ministru. Cererea a fost primita in patru zile. Cu toate acestea, o alta cerere cu privire la acelasi parlamentar este in asteptare din 16 februarie si o cerere separata de perchezitie a fost depusa la 10 februarie, cu privire la acest parlamentar, dar aprobarea parlamentara este inca pe rol (aluzie la cazul Ridzi - n.r.).
Comisia mai observa ca un caz cu privire la un fost prim-ministru (Adrian Nastase - n.r.) este acum considerat permanent blocat, printr-un refuz parlamentar de a permite deschiderea investigatiilor penale.
In alta ordine de idei, executivul european a constatat ca "exceptiile de neconstitutionalitate au continuat sa amane toate cele 14 cazuri la nivel inalt aflate in asteptare la Inalta Curte de Casatie si Justitie. In acelasi timp, ramane in asteptare la Parlament un amendament pentru inlaturarea efectuluui suspensiv al exceptiilor de neconstitutionalitate. Astfel, nu i s-a dat curs inca recomandarii Comisiei in aceasta privinta", precizeaza proiectul de raport obtinut de NewsIn.
CSM a facut o practica din a accepta pensionarea magistratilor suspendati
CE considera ca CSM a facut o practica din acceptarea pensionarii magistratilor suspendati, arestati sau pusi sub acuzare pentru savarsirea de infractiuni.
"Un aspect important pentru prevenirea si executarea rezultatelor procedurilor privind cauzele disciplinare este posibilitatea magistratilor sa accepte pensionarea, astfel terminandu-se orice investigatie disciplinara. Acceptarea pensionarii a devenit o practica pentru CSM", se arata in proiectul raportului Comisiei Europene. Potrivit CE, "CSM accepta pensionarea magistratilor suspendati care sunt sub arest sau care sunt pusi sub acuzatie pentru savarsirea de infractiuni, inclusiv banuiti de fapte de coruptie".
De altfel, un caz recent si intens mediatizat a fost cel al judecatorului Florin Costiniu, de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, care a solicitat CSM sa fie pensionat, la scurt timp dupa ce a fost arestat in dosarul senatorului Catalin Voicu.
CE semnaleaza, de asemenea, in proiectul de raport aparitia unor "semne de ingrijorare" in ceea ce priveste maniera CSM de rezolvare a problemelor din interiorul sistemului, precum coruptia din randul magistratilor. Astfel, desi durata medie a procedurilor, din momentul notificarii Inspectiei Judiciare pana in momentul deciziei finale a Sectiilor pentru Judecatori si Procurori a fost mai mic de cinci luni pentru procurori si mai mare de sase luni pentru judecatori, totusi, mai sunt de rezolvat plangeri disciplinare care dateaza inca din anul 2008.
Un aspect pozitiv semnalat in draftul raportului este faptul ca, din vara anului 2009, CSM a corectat deficientele in ceea ce priveste publicarea deciziilor, asigurandu-se ca toate deciziile disciplinare inclusiv motivatiile acestora vor fi publicate online la momentul emiterii lor. "Pe langa publicarea on line CSM a publicat o colectie de jurisprudenta a deciziilor disciplinare din perioada 2006-2009. Agendele complete ale reuniunilor sunt acum publicate in mod curent, desi documentele suport nu sunt disponibile de cele mai multe ori", se mai arata in proiectul de Raport.
