Pe aceeași temă
Singura dintre cele trei legi ale Justiţiei care, teoretic, ar mai putea fi îndreptată de Parlament după criticile dure ale Comisiei de la Veneţia este cea care stabileşte procedura de numire a procurorilor-şefi, o miză extrem de importantă în contextul demiterii Laurei Codruţa Kovesi. Iată care sunt scenariile prin care sfaturile Comisiei de la Veneţia să fie, cât de cât, aplicate. În caz contrar, România riscă un raport MCV defavorabil
Oricum ,din cele trei legi, doar una singură, Legea 303/2004, cea care stabilește procedura de numire a procurorilor-șefi, atribut care îi revine după modificare exclusiv ministrului Justiției fără a mai fi implicați CSM și președintele României, ar mai putea, teoretic, să fie îndreptată de Parlament în sensul acceptării recomnadărilor făcute de experții din Comisia de la Veneția.
Celelalte două legi, Legea privind organizarea judiciară (304/2004) şi Legea privind organizarea CSM (317/2004) au fost analizate de Curtea Constituţională (CCR) şi trimise spre promulgare preşedintelui Iohannis.
Pentru acestea două, șeful statului şi-a epuizat toate căile de atac: nu mai poate să retrimită legile în Parlament, pentru reexaminare, şi nici să le mai conteste la CCR. Iohannis are la dispoziţie 10 zile pentru a le promulga, deci sunt ca şi intrate în vigoare, deşi legea 304/2004 prevede înfiinţarea unei secţii speciale pentru anchetarea magistraţilor, decizie considerată inoportună de către Comisia de la Veneţia.
De asemenea experții europeni în drept constituțional au recomandat ca procedura de numire şi de revocare a procurorilor-şefi să păstreze un echilibru între preşedintele ţării, CSM şi ministrul Justiţiei. Or, ultimul cuvânt l-a avut Curtea Constituțională, care și-a contrazis propria decizie din 2005, când considera că președintele nu poate avea un rol pur formal în procedura de numire a procurorilor-șefi.
În 2018 judecătorii constituționali au hotărât însă că procurorii își exercită atribuțiile în subordinea ministrului Justiției, eliminând orice implicare a președintelui și a CSM-ului, toate atribuțiile revenindu-i ministrului.
„Aceste judecăţi diferite sunt greu de reconciliat, iar situaţia constituţionala exactă pentru numirile procurorilor-şef rămâne în acest fel neclară“, noteaza Comisia de la Veneţia.
Legea aflată acum în vigoare îi oferă preşedintelui puterea de refuza la nesfârşit, dar motivat, propunerile făcute de ministrul Justiţiei pentru şefia DNA sau DIICOT. În forma modificată de PSD, legea 303/2004 îl lasă lui Klaus Iohannis posibilitatea de a refuza doar o singură dată propunerea ministrului Justiţiei.
Numai că e greu de crezut că PSD va accepta să-i ofere din nou preşedintelui puteri sporite în procedura de numire a procurorilor-şefi, după ce i-a tăiat constant din atribuţii.
Luările de poziție ale liderilor PSD-ALDE referitoare la raportul Comisiei de la Veneția sunt dezamăgitoare și nu arată niciun fel de dorință de a lua în serios recomandările. Va rezulta un MCV defavorabil României, infringement, tăieri de fonduri din partea UE, însă scopul va fi fost atins până atunci: niciun demnitar nu va mai putea fi pus sub acuzare de către procurori, decât foarte greu, iar pedepsele vor fi mult mai ușoare.
Eugen Nicolicea s-a grăbit să declare că „acest draft dă o palmă lui Klaus Iohannis, partidelor de opoziţie şi haştagiştilor“, a spus deputatul PSD Eugen Nicolicea, după ce Comisia de la Veneţia a publicat raportul care conţine critici extrem de dure la adresa Puterii, nicidecum la adresa Opoziţiei sau a preşedintelui Iohannis.
Acest raport este consultativ, e un fel de răspuns pentru delatorii de la PNL și USR, a spus Codrin Ștefănescu.
Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului, consideră că raportul preliminar al Comisiei de la Veneția nu trebuia făcut public până nu-i definitiv, în plus este o opinie politică și care este din punct de vedere juridic un document „extrem de subțire”.
Liderul ALDE spune cât se poate de direct că va merge până la capăt în lupta cu instituțiile europene: „Este un document politic, este o opinie politica exprimata din partea Comisiei de la Venetia. Nu e normal. Comisia de la Venetia trebuia sa analizeze subiectele de ordin juridic, nu optiunile politice", a declarat Tariceanu duminica seara, intr-o interventie telefonica la RTV.
"Comisia de la Venetia trateaza lucrurile acestea cu o superficialitate care pe mine ma sperie. Efectiv ma sperie. In ceea ce priveste optiunile politice pe care le avem noi in domeniul politicii penale, in domeniul organizarii Justitiei, cred ca filtrele pe care le-am avut si care au functionat, inclusiv la Curtea Constitutionala, au fost suficiente".
Florin Iordache se arată mai împăciutor, însă se bazează că în plen, majoritatea PSD-ALDE-UDMR va respinge orice propunere venită din partea unor experți independenți. El spune că va formula un punct de vedere al României pe care Parlamentul îl va trimite la toamnă Comisiei de la Veneţia: „E o opinie preliminară. Cuprinde şi puncte bune şi puncte care mai pot fi îmbunătăţite până la opinia finală din luna octombrie. Noi fără îndoială trebuie să rămânem în contact cu Comisia de la Veneţia, cu cei care vor redacta opinia finală. Fără îndoială, vom trimite un punct de vedere la acele observaţii care există în acest moment în opinia preliminară, dar ca principiu, România ţine cont de opinia Comisiei de la Veneţia”.
Tudorel Toader subliniază că nu ministrul Justiției sau Guvernul au fost inițiatorii proiectului de modificare a legilor Justiției, deși varianta inițială propusă de el era chiar mai toxică decât cea a Comisiei Iordache, și că răspunzători sunt doar parlamentarii și membrii Comisiei care au discutat și elaborat modificările.
„Este vorba despre un raport intermediar, ceea ce înseamnă că chiar dânșii, până la sesiunea din toamnă, îl vor definitiva. În al doilea rând, eu de fiecare dată vă spuneam: să ne cunoaștem, să ne respectăm competențele. Ceea ce înseamnă că cele trei legi ale Justiției au constituit inițiativă parlamentară. Ceea ce înseamnă că răspunsul cel mai adecvat îl primiți fie de la inițiatorii celor trei proiecte de lege, fie de la membrii Comisiei care le-au adoptat și le-au supus dezbaterii parlamentare.”, a spus Tudorel Toader.
Reacții ofuscate au venit si de la europarlamentarii PSD și ALDE. Este foarte puțin probabil ca Puterea să accepte renunțarea la mutilarea legilor Justiției și a codurilor penale, atât timp cât acestea le acordă posibilitatea de a-și subordona Justiția, iar procurorilor li se vor lua instrumentele cu care putea efecua anchetele penale.
*******
Comisia de la Veneția recomandă autorităților României să:
- Reevalueze sistemul pentru numire / revocare a procurorilor de rang înalt, inclusiv prin revizuirea prevederilor din Constituție, având în vedere să fie asigurate condițiile pentru un proces de numire/revocare neutru și obiectiv, prin menținerea rolului instituțiilor, precum al președintelui și al CSM, pentru a echilibra influența ministerului Justiției;
- Scoată sau să clarifice prevederile care permit procurorilor superiori sa invalideze soluțiile dispuse de procurori pe motiv că nu sunt întemeiate;
- Elimine restricțiile privind libertatea de expresie a judecătorilor și procurorilor;
- Suplimenteze prevederile privind răspunderea materială a magistraților precizând explicit că, în absența relei credințe și/sau gravei neglijențe, magistrații nu sunt răspunzători pentru o soluție care ar putea fi contestată de o altă instanță; să amendeze mecanismul pentru acțiunea în regres astfel încât să asigure că fiecare acțiune în regres are loc doar o dată și doar dacă răspunderea magistraților a fost stabilită printr-o procedură disciplinară;
- Reevalueze propunerea privind înființarea unei secții speciale pentru investigarea faptelor comise de judecători și procurori; apelarea la procurori specializați, împreună cu prevederi procedurale eficiente, pare a fi o alternativă potrivită în această privință;
- Să reexamineze, având o vedere o clarificare mai detaliată, temeiurile pentru revocarea membrilor CSM; să scoată posibilitatea revocării membrilor CSM aleși printr-un vot de neîncredere al adunării generale a curților sau procuraturilor (inclusiv prin intermediul petiției);
- Să identifice soluții care să faciliteze o participare mai clară, în activitatea CSM, a membrilor CSM care nu sunt membri ai sistemului judiciar;
- Să renunțe la schema de pensionare anticipată dacă nu pot să asigure că aceasta nu va avea un impact negativ asupra funcționării sistemului;
- Să se asigure că măsurile de "screening" pentru magistrați sunt bazate pe criterii clar specificate, combinate cu proceduri adecvate și un drept de a face apel la o instanță, și să identifice moduri de consolidare a mecanimselor de supraveghere a serviciilor de informații."
