Pe aceeași temă
Proiectul de lege care prevede instituirea unei noi taxe pe cultura, prin introducerea unui timbru cultural, a starnit mai multe reactii de nemultumire in lumea culturala romaneasca, in special la nivelul editurilor. Proiectul, adoptat tacit de Senat şi discutat în Comisia de Cultură a Camerei Deputaţilor, prevede taxarea tuturor produselor culturale, de la carti, la muzică si arte plastice. Editurile considera ca aceasta noua taxa va duce la reducerea consumului de carte, care deja este la cel mai scazut nivel in comparatie cu celelalte tari ale UE, relataza ziarul Gandul.
Directorul editurii Polirom: In Romania se inregistreaza cel mai redus consum de carte din UE
Silviu Lupescu, directorul editurii Polirom a afirmat ca „nicio ţară din UE nu are o asemenea taxă. Având în vedere cota de TVA de 9% şi noua valoare a timbrului literar propusă, cartea va fi purtătoare de taxe de cca 17-18% (la preţul mediu de vânzare al cărţilor din România). Adică va fi taxată de trei ori mai mult decât media din UE. Sunt ţări – Marea Britanie, Irlanda – unde taxarea cărţii este zero, iar altele au taxe modice de 3-6%. Pentru o carte care acum costă 20 lei, creşterea va fi circa 12%. Calculul ţine cont de creşterea valorii timbrului literar şi de evaluarea costurilor suplimentare pe care le implică gestionarea, conform proiectului aflat azi în discuţie în comisia de specialitate a Camerei."
Lupescu a mai spus ca in Romania se inregistreaza cel mai redus consum de carte din Uniunea Europeană : „Piaţa autohtonă de carte – şi aşa foarte redusă – se va reduce şi mai mult. Vor suferi şi editorii, şi librarii, dar şi scriitorii înşişi care se vor vedea nepublicaţi sau publicaţi în tiraje foarte mici. Ca o menţiune, mulţi dintre autorii publicaţi de Polirom nu sunt membrii ai uniunii beneficiare de această taxă. Cum timbrul literar va fi aplicat şi traducerilor, cumva taxa are şi un caracter protecţionist”.
Gabriel Liiceanu: Proiectul de lege se întoarce împotriva consumului de cultură din România şi, deopotrivă, împotriva creatorilor
Gabriel Liiceanu, fondatorul editurii Humanitas, considera ca intentia proiectului e buna dar aplicarea sa va avea consecinte nefaste: „Consider că este un proiect de lege făcut cu buna intenţie de a-i ajuta pe creatori, dar care, ignorând consecinţele nefaste ale aplicării ei, se întoarce împotriva consumului de cultură din România şi, deopotrivă, împotriva creatorilor”, crede Gabriel Liiceanu.
Lidia Bodea, directorul general al editurii Humanitas, este de părere că o astfel de lege contravine legislaţiei europene. „În principiu, o taxă poate fi şi necesară, bine venita, dar numai cu condiţia ca sumele rezultate să fie bine, corect şi transparent administrate. În acest caz particular, al ”taxei pe citit”, trebuie spus că vorbim despre un tip de taxă care nu există în ţările europene, în orice caz nu în această formă stranie care face ca statul să oblige o entitate privată la plăţi către o altă entitate privată. Mai mult, taxa aceasta contravine legislaţiei europene privitoare la libera circulaţie a produselor”.
CITITI SI: Produsele culturale, vizate de o noua taxa. Parlamentul pregateste Timbrul Cultural
Lidia Bodea vorbeşte despre impactul pe care o astfel de lege îl va avea asupra cititorilor, editorilor şi autorilor români. „Matematic, lucrurile sunt cum nu se poate mai clare: peste 95% din cărţile de beletristică (literatură, carte pentru copii, eseu, memorialistică etc.) aflate astăzi pe rafturile librăriilor din România riscă să fie supuse unei taxe care, prin comparaţie cu vechea taxă de timbru, cea de 2%, va ajunge să fie de cinci ori, de zece ori chiar mai mare. Cine va avea de suferit? Cititorii în primul rând. Scăzând puterea de cumpărare, piaţa noastră de carte, şi aşa fragilă, va resimţi unda de şoc în toate componentele ei - edituri, librării, biblioteci. Iar autorii vor ajunge, în anumite situaţii, să primească drepturi de autor mai mici decât sumele plătite ca taxă din vânzarea cărţilor lor”.
Preşedintele Comisiei de Cultură: Va primi aviz favorabil doar varianta care are acordul tuturor partilor
Reprezenţi ai editurilor, dar şi ai uniunilor de creaţie au dezbătut, luni, la Comisia de Cultură din Camera Deputaţilor proiectul de lege. „Concluzia a fost că această iniţiativă va rămâne în dezbatere publică până când toate părţile se vor pune de acord. S-a indus în spaţiul public ideea că este o nouă taxă, dar există deja legea timbrului cultural. Fiecare produs cultural, de la un spectacol de teatru la arhitectură este în acest moment posesor de timbru cultural. Uniunile de creaţie s-au plâns însă că cei care încasează timbrul respectiv nu-l virează, în multe cazuri, către uniuni. Proiectul de lege atsa îşi propune, ca banii să ajungă la uniunile de creaţie”, afirmă Gigel Ştirbu.
Din discuţiile de astazi a rezultat faptul ca valoarea mare a timbrului ar putea duce la o scădere a consumului cultural, producand costuri foarte mari editurilor: „Sunt timbre care trebuie tipărite la Imprimeria Naţională, trebuie să faci un număr minim de astfel de timbre. Apoi ce te faci în cazul retururilor, că retururile carte sunt mari?”, continuă Gigel Ştirbu. „Le-am solicitat tuturor celor implicaţi să vină cu puncte de vedere, iar din comisie nu va ieşi cu aviz favorabil decât varianta asupra căreia părţile s-au pus de acord”, spune preşedintele Comisie de Cultură din Camera Deputaţilor.
Proiectul de lege privind instutuire timbrului cultural a fost iniţiat de 84 de deputaţi şi senatori din mai multe partide, printre care PSD, PNL, PDL, PP-DD şi UDMR, şi a fost adoptat de Senat pe 8 decembrie 2014, relatează Mediafax. Totodată, pe 15 decembrie 2014, proiectul de lege a fost prezentat în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor şi se află în prezent la Comisia de Cultură din Camera Deputaţilor.
