Pe aceeași temă
Președintele Înaltului comitet electoral al Turciei, Ahmet Yener, a anunțat oficial rezultatele alegerilor, declarând că Erdogan a fost ales noul președinte, după al doilea tur, cu 52,14% din voturi.
„Chiar dacă toate rezultatele care nu au fost încă introduse în sistem merg către un candidat la președinție, rezultatele nu se vor schimba”. Cu 99,43% din urnele de vot deschise, rivalul lui Erdogan, Kilicdaroglu, a primit 47,86% din voturi, a adăugat Yener.
Erdogan, a condus cursa de la primele rezultate anunțate. În cele din urmă, scorul a fost strâns și, la numărarea a 99,37% din voturi, Erdogan a ajuns la 52,09%, coborând de la 57,09%, cât a înregistrat la primul anunț, după numărarea a 43% din urne.
Emirul din Qatar și premierul ungar Viktor Orban l-au felicitat pe „fratele” Erdogan pentru o victorie „incontestabilă”, încă înainte de rezultatele oficiale și când scorul era strâns. Erdogan însuși și-a revendicat victoria înaintea rezultatelor oficiale, în Istanbul, urcat pe un autobuz, unde și-a început discursul de învingător cu o melodie de dragoste pentru poporul turc: ”Pa, pa, pa, Kemal”, i-a transmis lui Kilicdaroglu. La finalul serii, la 99,54% din urne numărate Kemal Kilicdaroglu a ținut un discurs în care și-a recunoscut explicit înfrângerea, dar a îndemnat turcii la continuarea luptei pentru democrație,
Turcii din România l-au votat categoric pe Kemal Kilicdaroglu, cu 60% din voturile exprimate în centrele din București și Constanța. România se numără între țările unde comunitatea turcă votează constant opoziția, deși Erdogan câștigă diaspora per ansamblu.
În concluzie, rezultatele scutinului din 28 mai arată ca oponentul său, Kemal Kilicdaoglu (CHP), candidatul unic al opoziției, a redus diferența care-l separa în primul tur al alegerilor prezidențiale din 14 mai de șeful statului, candidatul Partidului Dreptății și Dezvoltării (AKP, conservator islamist), în pofida sprijinului declarat al candidatului ultra-naționalist, Sinan Ogan pentru Erdogan. Recep Erdogan s-a situat pe primul loc în Anatolia, iar Kemal Kilicdaroglu a câștigat în marile orașe (la limită în Istanbul și Ankara, detașat la Izmir), Turcia europeană, coasta de vest și sud și Kurdistan.
Însă Turcia este acum împărțită în două tabere mari și aparent ireconciliabile: una conservatoare islamistă, aliată cu naționaliștii extremiști, care resping moștenirea statului laic înființat acum exact 100 de ani de Mustafa Kemal Ataturk și nu acceptă drepturile minorităților, fie religioase (aleviți), fie etnice (kurzi) și o alta, o Turcie urbană, pro-europeană și pro-occidentală, laică și fidelă moștenirii kemaliste.
