Pe aceeași temă
Procurorii DNA arata, in rechizitoriul prin care deputatul Sebastian Ghita a fost trimis in judecata, ca acesta a cesionat partile sociale pe care le detinea la SC Asesoft International SA unei companii de tip offshore din Cipru, companie detinuta in totalitate de el. Procurorii arata ca este destul de posibil ca, prin mai multe transferuri de bani care nu par sa fi avut un scop economic, sa se fi incercat pierderea urmei unor bani de la bugetul de stat, relateaza Hotnews.
"Conform informarii transmise de Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, firmele din grupul Asesoft au fost infiintate de Ghita Sebastian Aurelian si s-au remarcat prin capacitatea de a obtine contracte banoase cu statul, in domeniul IT. Pana la data de 14 februarie 2011, S.C. Asesoft International SA l-a avut ca actionar majoritar pe Ghita Sebastian Aurelian, pentru ca, dupa aceasta data, sa-si cesioneze partile sociale catre Minasee Holdings LTD Cipru, companie de tip offshore detinuta 100% de Ghita Sebastian Aurelian", se arata in rechizitoriul intocmit de procurorii DNA.
DNA arata ca, dupa ce a fost ales deputat, Ghita a renuntat la companiile pe care le-a infiintat si condus inainte de a fi parlamentar, insa a continuat sa controleze activitatea acestor firme prin rude si apropiati. Intre firmele infiintate de Ghita s-au produs transferuri de fonduri "semnificative din punctul de vedere al cuantumului sumelor", despre care anchetatorii spun ca "nu par sa aiba un scop economic real".
"In perioada 2013-2014, au fost identificate transferuri de fonduri bidirectionale, insemnate ca volum si frecventa, intre entitatile membre ale grupului, in componenta carora sunt incluse fonduri provenite de la trezorerie, incasate de S.C. Asesoft International SA din contracte incheiate cu statul (de la buget sau din fonduri europene), dintre acestea facand parte si S.C. Asesoft Technologies SRL si S.C. Sunsmart Integrare IT SRL. Operatiunile nu par sa aiba un scop economic real, avand in vedere ca sumele nu au fost folosite in realitate decat pentru a fi transferate succesiv in conturile mai multor persoane fizice si juridice dintre cele mentionate", se arata in rechizitoriu.
Procurorii sustin, de asemenea, ca "sume impresionante de bani tranziteaza conturile societatilor mai sus mentionate (care fac parte din grupul Asesoft - n.r.), iar circuitele descrise nu sugereaza o activitate comerciala rezonabila, specifica unei piete, ci doar circuite suveica, care - aparent - nu par a indica vreo activitate economica".
"Modul de derulare a acestor tranzactii pare a fi mai degraba rezultatul unui algoritm creat artificial (soft) dupa care sumele tranziteaza, aparent haotic, conturile societatilor. Este posibil ca, prin desfasurarea acestui hatis de tranzactii, cei implicati sa fi urmarit, de fapt, pierderea urmei cel putin a unei parti din sumele provenite de la bugetul de stat", se mai arata in rechizitoriu.
CONTEXT
Deputatul Sebastian Ghita si fostul primar al Ploiestiului Iulian Badescu au fost trimisi in judecata, miercuri, de catre DNA, in dosarul in care procurorii il acuza pe Ghita ca i-a dat lui Badescu o casa pentru a primi finantare de la bugetul local pentru asociatia Basket Club Asesoft.
Potrivit DNA, deputatul Sebastian Ghita a fost trimis in judecata pentru dare de mita, instigare la abuz in serviciu avand drept consecinta obtinerea pentru altul a unui folos necuvenit si spalare de bani. Ghita se afla sub control judiciar pana in 11 septembrie.
In acelasi dosar, fostul primar al municipiului Ploiesti Iulian Badescu, arestat preventiv intr-un alt dosar, a fost trimis in judecata sub acuzatiile de dare de mita si abuz in serviciu avand drept consecinta obtinerea pentru altul a unui folos necuvenit, acesta fiind al doilea dosar de coruptie in care Badescu este trimis in fata judecatorilor.
Procurorii DNA - Serviciul teritorial Ploiesti au stabilit ca, cursul anului 2013, Iulian Badescu, la acea vreme primar al municipiului Ploiesti, avand calitatea de ordonator principal de credite, a acordat unui club sportiv, sustinut de acesta din urma, o finantare nerambursabila suplimentara de la bugetul local, in suma de 1.500.000 lei, ce constituie atat prejudiciu adus unitatii administrativ teritoriale, cat si un folos necuvenit, obtinut de asociatia Basket Club Asesoft. Faptele au fost comise "cu incalcarea prevederilor legale, la instigarea inculpatului Ghita Sebastian Aurelian", sustin procurorii.
"Pentru alocarea sumei respective de bani, inculpatul Badescu Iulian a pretins si primit de la inculpatul Ghita Sebastian Aurelian, prin intermediul unei societati comerciale controlate de acesta din urma, un imobil (casa de locuit) situata in municipiul Ploiesti, in valoare de 1.041.600 lei, suma din care Badescu Iulian a suportat personal doar 124.000 lei", arata DNA.
Procurorii spun, de asemenea, ca, pentru a nu exista suspiciuni cu privire la modul fraudulos de dobandire, imobilul respectiv a facut obiectul unei pretinse promisiuni bilaterale de vanzare-cumparare, incheiata in luna august 2013, intre doua firme controlate de Ghita si Badescu. "In perioada septembrie 2013 - ianuarie 2014, inculpatul Ghita Sebastian Aurelian a disimulat adevarata natura a provenientei imobilului, prin efectuarea unor plati (reprezentand cesionarea fictiva a unei marci inregistrate la OSIM) din contul unei firme controlate de acesta, catre o societate administrata in fapt de inculpatul Badescu Iulian. Ulterior, aceasta suma de bani a fost transferata de inculpatul Badescu Iulian catre o alta societate controlata de inculpatul Ghita Sebastian Aurelian, justificandu-se astfel plata contravalorii imobilului dat cu titlu de mita", precizeaza DNA.
Dosarul a fost trimis spre judecare Inaltei Curti de Casatie si Justitie, cu propunere de a se mentine masurile preventive si asiguratorii constand in sechestre asupra unor bunuri mobile apartinand lui Sebastian Ghita si Iulian Badescu.
Municipiul Ploiesti s-a constituit ca parte civila in acest dosar cu suma de 1.500.000 de lei, in urma unei hotarari adoptate de Consiliul Local Ploiesti in 21 iulie, hotarare supusa votului consilierilor dupa ce DNA a notificat autoritatile locale, solicitand acestora sa stabileasca daca vor sau nu sa se constituie parte civila in dosar.
