Pe aceeași temă
Alte motive are creșterii deficitului sunt scăderea creșterii economice (4% față de 5,5% prognozată de PSD) și nerealizarea proiectelor cu fonduri europene.
Cifrele bugetului sunt reci, concluziile sunt un pic mai complexe, iar deficitul pe acest an va trece de 4%, spune președintele Klaus Iohannis, care a ieșit cu o declarație publică înainte ca proiectul rectificării bugetare să fie pus în dezbatere publică.
Președintele a spus că și ecuația bugetului pentru 2020 e una complicată și nu știe dacă se va putea ajunge cu deficitul în marja de 3%.
„Cifrele sunt reci, concluziile sunt un pic mai complexe. Deficitul va trece este clar de 4%, pe de altă parte e la fel clar că anumite cheltuieli trebuie făcute”, a afirmat președintele.
Klaus Iohannis a precizat că „pentru pensii pur și simplu nu au fost prevăzuți suficienți bani, la fel și în alte domenii unde de multă vreme nu s-au mai făcut plăți, nu s-au onorat contracte”, astfel că rectificarea bugetară este obligatorie.
„Creșterea salariului minim e o necesitate și se va realiza, dar despre aceste detalii vă vor spune mai multe lucruri cei din guvern”, a mai declarat Iohannis, care a precizat că s-a întâlnit luni cu premierul și cu ministrul de Finanțe pentru că a dorit să fie informat de la sursă.
„Am discutat puțin și despre bugetul pentru 2020. Nu știu dacă se va putea ajunge cu deficitul în marja de 3%. Trebuie să fim realiști. Guvernele de până acum au stabilit inclusiv prin legi anumite majorări și nu pot fi ignorate. Pe de lată parte e nevoie de reluarea unui program național serios de investiții publice. Deocamdată ecuația bugetului 2020 e una complicată și vom mai discuta”, a subliniat președintele.
Suplimentarea bugetului Ministerului Muncii pentru plata pensiilor şi alocarea unor fonduri în domeniul sănătăţii în vederea asigurării funcţionării spitalelor sau a derulării programelor de sănătate sunt avute în vedere la următoarea rectificarea bugetară, a declarat, luni seară, la România Tv, premierul Ludovic Orban, citat de Agerpres.ro.
„Pot să vă spun că este necesară o creştere a bugetului la Ministerul Muncii cu cel puţin două miliarde, dintre care o parte sunt bani necesari pentru a asigura transferul de la bugetul de stat către bugetul de pensii, astfel încât să avem toţi banii necesari pentru plata pensiilor. Evident, şi pentru alte cheltuieli sociale, cum sunt alocaţii pentru copii sau alte categorii de cheltuieli. De asemenea, trebuie să creştem bugetul pentru Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, pentru că şi aici banii alocaţi sunt insuficienţi pentru a putea finanţa finanţarea spitalelor şi a programelor. Este nevoie de această creştere a bugetului către sănătate şi pentru a respecta legea în ceea ce priveşte decontarea cheltuielilor făcute de angajatori pentru concedii de sănătate, concedii maternale şi alte categorii de cheltuieli. Şi aici este necesară o majorare cam de 2 miliarde”, a explicat Ludovic Orban.
Acesta s-a referit şi la faptul că trebuie alocată o sumă cuprinsă între 600 şi 800 de milioane de lei pentru a completa veniturile bugetelor locale, în condiţiile în care multe administraţii locale nu mai au bani pentru funcţionare, dar şi pentru cheltuielile de asistenţă socială.
Întrebat cât de gravă este situaţia bugetară, Orban a subliniat că este depăşită ţinta de deficit, asigurând că vor fi alocate toate resursele financiare pentru ca niciun român să nu aibă de suferit.
„În mod evident, deja este depăşită ţinta de deficit în execuţia bugetară, e clar că nu putem asigura menţinerea ţintei de deficit, pentru că asta ar însemna să nu asigurăm cheltuieli absolut necesare, indispensabile, fără de care multe instituţii publice şi autorităţi locale nu ar avea resursele financiare pentru a încheia anul în bune condiţii. (…) Am spus foarte clar că vom aloca toate resursele financiare pentru ca niciun român să nu aibă de suferit. Sigur că, pentru a putea asigura aceste sume, va creşte deficitul, dar ne asumăm această creştere de deficit, pentru că n-avem aici de ales, este clar că toate aceste sume de bani care sunt indispensabile, pentru a nu pune în pericol veniturile sau calitatea vieţii pentru multe dintre categorii dintre cele mai vulnerabile, toate aceste sume de bani le vom asigura prin rectificarea bugetară”, a precizat premierul.
Bugetul pe anul viitor, a anunţat Orban, va fi proiectat pentru a reduce deficitul, în condiţiile unei creşteri a veniturilor, printr-o mai bună colectare.
„Noi avem în programul de guvernare că nu introducem taxe şi impozite noi, dar se poate realiza o colectare mai bună, pentru că mie mi se pare că 25,3% din PIB – cam atât reprezintă veniturile bugetului de stat – reprezintă un procent foarte mic din PIB şi există posibilitatea clară a unei creşteri a gradului de colectare, prin atacarea evaziunii fiscale, mai ales în zonele în care ea este foarte mare. (…) Pe de altă parte, trebuie o optimizare a cheltuielilor, renunţarea la cheltuielile nenecesare. (…) De asemenea, trebuie şi o eficientizare şi o optimizare a structurii administrative”, a spus Orban.
Principalele informații făcute publice de Ministerul Finanțelor (monitorizare G4Media):
Deficitul bugetar estimat pe anul 2019 reprezintă 4,3% din PIB, față de ținta asumată de guvernul PSD de 2,76%.
Execuția bugetară pe primele zece luni scoate în evidență faptul că veniturile bugetului general consolidat sunt în sumă de 261,1 miliarde lei reprezentând 25,3% din PIB, cheltuielile bugetului general consolidat sunt în sumă de 289,9 miliarde lei, reprezentând 28,1% din PIB cu un deficit de 28,83 miliarde lei, respectiv 2,8% din PIB peste nivelul de 2,76% din PIB cât a fost estimat deficitul bugetar pentru tot anul 2019 la prima rectificare bugetară
Potrivit datelor operative înregistrate în primele 10 luni, veniturile bugetare colectate de ANAF prezintă o nerealizare de 8,3 miliarde lei față de program (grad de realizare de 96,5%)
Se estimează o creștere economică de 4,0%, față de o creștere economică de 5,5% avută în vedere la prima rectificare, pentru anul 2019
Principalele schimbări aduse
Cheltuielile bugetului general consolidat se diminuează, pe sold, cu suma de 2.090,6 milioane lei, iar deficitul bugetului general consolidat în termeni cash se majorează cu suma de 16.266,3 milioane lei
Cheltuielile cu asistența socială cresc cu 2,19 miliarde de lei, din care 2 miliarde lei sunt alocate Ministerului Muncii și Justiției Sociale pentru plata până la finele anului a drepturilor de asistență socială (pensii, alocații de stat pentru copii, indemnizații persoane cu handicap, indemnizații pentru persoanele aflate în concediu pentru creșterea copilului etc);
Primăriile și CJ-urile primesc în plus 6,5 miliarde de lei pentru plata facturilor din PNDL (1,8 miliarde de lei) și echilibrarea bugetului de asigurări sociale de stat și bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate
Bugetul alocat plății proiectelor cu finanțare UE scade masiv, cu 5,6 miliarde de lei, ca urmare a execuției pe primele zece luni ale anului precum și a estimărilor de plăți până la sfârșitul anului. Reducerea s-a realizat la propunerea ordonatorilor principali de credite
Sumele din fondul la dispoziția Consiliilor Județene încasate și nerepartizate primăriilor să se constituie venituri definitive ale bugetului de stat întrucât există situații în care Consiliul Județean refuză să repartizeze unităților administrativ-teritoriale fondul constituit la dispoziția sa, potrivit legii
Ministerele care primesc bani în plus:
Ministerul Justiției, plus 3,9 miliarde lei
Ministerul Sănătății, plus 2,8 miliarde lei
Ministerul Dezvoltării, plus 1,7 miliarde lei
Ministerul Finanțelor, plus 388 milioane lei
Ministerul pentru Mediul de Afaceri, plus 299 milioane lei
Ministerele care pierd bani:
Ministerul Educației, minus 2 miliarde lei (economii la proiecte cu finanțare externă nerambursabilă)
Ministerul de Interne, minus 1,1 miliarde lei (diminuarea propusă de către minister este în principal de la proiecte cu finanțare externă nerambursabilă)
Ministerul Transporturilor, minus 1 miliard de lei
Ministerul Agriculturii, minus un miliard de lei
Ministerul Fondurilor Europene, minus 300 milioane de lei
SGG, minus 227 milioane lei
Ministerul Comunicațiilor, minus 110 milioane
