Pe aceeași temă
Rectificarea de buget aprobata marti in sedinta de guvern include si alocarea de fonduri pentru ordonanta privind cresterea indemnizatiilor inaltilor demnitari, potrivit unor surse guvernamentale citate de Agerpres.
Proiectul de rectificare bugetara precizeaza in nota de fundamentare si “adoptarea unor acte normative care au prevederi referitoare la majorari sau modificari salariale, precum si cu influente asupra veniturilor si cheltuielilor bugetare”.
Intre acestea este mentionata si “Ordonanta Guvernului nr. 14/2015 pentru completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice”.
Asta in conditiile in care OG 14.2015 este actul normativ adoptat de Executiv in 8 iulie si stabileste mariri de salarii pentru inaltii demnitari in stat incepand de la 1 august.
Este vorba despre actul normativ care a provocat un scandal public intre Palatele Cotroceni si Victoria, la inceputul lunii iulie, cand presedintele si premierul s-au contrazis pe aceasta tema.
Potrivit anexei la OG, presedintele tarii, sefii celor doua Camere parlamentare si premierul vor avea o indemnizatie bruta de 21.540 de lei, in timp ce vicepremierul va dispune de un salariu lunar brut de 20.000 de lei.
Un total de 48 de functii sunt vizate de masurile prevazute in acest act normativ.
De altfel, in 23 iulie, ministrul Muncii Rovana Plumb anunta ca Ordonanta in cauza este in vigoare si urmeaza a fi aplicata incepand de la 1 august. Asta in ciuda divergentelor dintre Victor Ponta si Klaus Iohannis pe aceasta tema.
Ordonanta contradictiilor
Inceputul lunii iulie a fost marcat de un noul scandal politic, tema vizata fiind ordonanta privind salarizarea demnitarilor.
Toata discutia a pornit dupa ce premierul interimar de la acel moment, Gabriel Oprea, anunta cresterea indemnizatiilor lunare pentru mai multi inalti demnitari, incepand din luna august. E vorba despre salariile presedintelui, premierului, ministrilor, sefilor celor doua camere parlamentare, a presedintelui Inaltei Curti si ale sefilor serviciilor de informatii. Un total de 48 de functii.
La o zi distanta de la acel moment, premierul de drept Victor Ponta – revenit in tara dupa operatia suferita in Turcia – a spus ca nu e de acord cu aceasta crestere si ca majorarea va fi amanata pentru a fi facuta simultan cu cea pentru toti bugetarii. Ponta a aratat ca stia de faptul ca masura ar fi agreata si de presedintele Iohannis.
A urmat o serie de declaratii care au scos in evidenta contradictiile dintre principalii factori politici.
Presedintele Iohannis a criticat lipsa de coerenta a Guvernului in ce priveste implementarea deciziei. In replica, premierul Victor Ponta a spus ca din cinci iunie nu a mai vorbit deloc cu seful statului.
“O precizare utila pt opinia publica - ultima discutie a mea cu dl Iohannis a fost in ziua de 5 iunie cand mi-a cerut sa demisionez, de atunci nu am mai vorbit niciodata despre niciun subiect!", a scris atunci Ponta, pe Facebook.
Reactia premierului a venit dupa ce presedintele tarii a criticat lipsa de coerenta in actul guvernamental.
“În legătură cu tema salarizării demnitarilor, dezbătută în aceste zile, vreau ca lucrurile să fie foarte clare: în ultimele luni, am discutat de mai multe ori cu prim-ministrul această temă, la inițiativa acestuia. Subscriu ideii că remunerația demnitarilor trebuie să reflecte importanța lor în stat și că nu e posibil ca un ministru să aibă venituri mai mici decât proprii subordonați. Aceasta este o chestiune de principiu.
Înțeleg și reacția oamenilor care așteaptă performanță din partea demnitarilor, după cum cred că o asemenea măsură trebuie în timp corelată cu reașezarea întregului sistem de salarizare.
În rest, în ceea ce privește modalitățile de realizare a acestui principiu, ele revin în sarcina Guvernului și Parlamentului.
Nu pot să accept însă ideea că un Guvern adoptă în mod solidar o anumită decizie, iar apoi prim-ministrul își propune să revină asupra ei. Aceasta ar fi o lipsă de coerență a actului guvernamental, care pune sub semnul întrebării dacă România mai are sau nu Guvern funcțional”, a scris si Iohannis pe reteaua de socializare.
