Pe aceeași temă
Informația a fost prezentată de președintele Curții de Conturi. Într-un interviu pentru Europa FM, Nicolae Văcăroiu a înaintat suma mai sus menționată. Explicațiile sale sunt corupția, schimbarea permanent a legislației și neglijența în serviciu.
Cele mai multe tunuri sunt comise cu bună știință, a precizat șeful Curții de Conturi, chiar la nivel guvernamental. În 2014, spre exemplu, Guvernul condus de Victor Ponta a luat două miliarde de lei de la investiții, bani pe care i-a băgat în fondul de rezervă al Guvernului. Ulterior, fondurile au fost împărțite nejustificat primăriilor și consiliilor județene, prin ordonanțe de urgență.
,,E îngrijorător faptul că aceste 2 miliarde s-au dus la creșterea rezervei Guvernului și au plecat către primării și s-au dus deci către alte destinații, deci au majorat fondul de rezervă. Ceea ce mă îngrijorează e că restul de valoare de investiții prevăzute în buget, banii ăia trebuiau utilizați cu maximă eficiență”, , a spus Nicolae Văcăroiu, potrivit sursei citate.
Curtea de Conturi arată într-un raport al instituţiei ca, în 2014, Guvernul României condus de Victor Ponta a majorat de aproximativ 15 ori fondul de rezerva bugetara, pana la suma de 2,3 miliarde de lei.
Raportul Curtii de Conturi arată de asemenea că, pentru o mare parte din cheltuielile făcute prin Fondul de rezervă, nu au fost îndeplinite condițiile de încadrare în categoria urgențe sau neprevăzute.
Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului a fost majorat in anul 2014 de aproximativ 15 ori. Astfel, daca la inceputul anului 2014, in Legea nr. 356/2013 a bugetului de stat pe anul 2014 a fost prevazuta suma de 161.269 mii lei, Fondul de rezerva a fost suplimentat pana la finalul anului 2014, la suma de 2.340.670 mii lei (cu suma de 1.040.100 mii lei, prin cele doua rectificari bugetare si cu suma de 1.139.301 mii lei, prin disponibilizarea unor credite bugetare in temeiul prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finantele publice), se precizeaza in raportul Curtii de Conturi.
Potrivit acestuia, pentru o mare parte din cheltuieli nu sunt indeplinite conditiile de a fi incadrate in categoria urgente sau neprevazute, aparute in timpul exercitiului bugetar, asa cum prevede Legea 500/2002 privind finantele publice. Pentru o parte din aceste situatii, prin ordonante simple, respectiv ordonante de urgenta, Guvernul a aprobat derogari de la prevederile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, folosind astfel un mecanism prin care din Fondul de rezerva la dispozitia Guvernului sa se aloce sume catre ordonatori de credite pentru cheltuieli care nu pot fi incadrate in categoria "urgente si neprevazute aparute in timpul exercitiului bugetar".
O situatie aparte, perpetuata an de an, se intalneste in cazul Ministerului Finantelor Publice-Actiuni Generale. Acest ordonator cunoaste un grad ridicat al supraestimarii necesarului de credite bugetare in etapa initiala de fundamentare a bugetului si, totodata, contribuie cu 30,04% din valoarea creditelor bugetare cedate la Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului (334.999 mii lei credite bugetare cedate, dintr-un total al creditelor bugetare cedate la Fondul de rezerva in anul 2014 in suma de 1.114.996 mii lei). Acest fapt poate conduce la concluzia ca supradimensionarea an de an a bugetului Ministerului Finantelor-Actiuni Generale creeaza premisele alimentarii Fondului de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului. Curtea de Conturi a recomandat un nivel de responsabilitate mai ridicat atat la nivelul ordonatorilor de credite, cat si la nivelul directiilor din cadrul MFP, implicate in elaborarea proiectului de buget al MFP-Actiuni Generale.
