Pe aceeași temă
”Iertați-mă, eu depun jurământul cândva săptămâna viitoare, deci până atunci sunt doar Avocatul Poporului propus și votat de Parlament. Intrarea în funcție efectivă se întâmplă după depunerea jurământului și categoric eu n-am cum să vă răspund astăzi la această întrebare”, a declarat fostul europarlamentar ALDE într-un interviu acordat RFI.
” Trebuie eu însămi să văd OUG privind Codul Administrativ, trebuie să existe o discuție în interiorul instituției, așa mi se pare corect în raport cu toți oamenii care lucrează în acea instituție, mai ales cu adjuncții Avocatului Poporului și Consiliul Consultativ”, a spus Renate Weber.
Întrebată dacă și-ar dori ca Avocatul Poporului să nu mai aibă în atribuții sesizarea CCR în privința unor legi și OUG-uri, Renate Weber a răspuns: ”Aici nu este vorba dacă mi-aș dori sau nu mi-aș dori, pentru că nu vreau să intru într-o zonă de dezbatere academică, deși eu nu vă ascund că probabil o să am astfel de discuții cu oameni inclusiv din zona academică, pentru că există mulți experți în Drept constituțional, care au scris cărți, care au propria lor înțelegere (...). Eu doar ce spun este că din momentul în care Avocatul Poporului a căpătat aceste competențe, cumva, opinia publică sau cu siguranță lumea politică nu s-a mai uitat deloc la dimensiunea aceea a apărării drepturilor și libertăților, toată discuția s-a focalizat pe a sesiza sau nu CCR”.
USR cere noului Avocat al Poporului să-și exercite atribuția de a sesiza Curtea Constituțională pentru a apăra cetățenii și nu baronii locali.
"Joi dimineaţă voi merge la Avocatul Poporului pentru a depune sesizarea prin care îi solicităm să atace ordonanţa de urgenţă care va baroniza România. Pe scurt, motivele identificate pentru care Renate Weber, noul Avocat al Poporului, îşi poate exercita atribuţia de a sesiza Curtea Constituţională a României cu o excepţie de neconstituţionalitate sunt atât extrinseci, cât şi intrinseci. Am redat destule motive pentru care Avocatul Poporului să apere cetăţenii şi nu baronii locali", transmite USR într-un comunicat asumat de senatorul Florina Presadă, remis presei miercuri.
USR amintește că CCR deja a arătat că urgența trebuie dată doar de o situație extraordinară a cărei reglementare nu mai poate fi amânată sau de existența unei situații independente de voința guvernului care ar pune în pericol interesul public, situație care nu este dată de emiterea OUG privind Codul administrativ.
De asemenea, în demersul său, USR invocă și concluziile ultimului raport al Comisiei de la Veneția care cere guvernului să reducă drastic emiterea de ordonanțe de urgență.
"Curtea Constituţională a arătat în nenumărate rânduri că 'urgenţă' înseamnă o situaţie extraordinară a cărei reglementare nu mai poate fi amânată ori existenţa unei stări de fapt obiective, cuantificabile, independente de voinţa Guvernului, care ar pune în pericol un interes public. Nu este cazul actului normativ de faţă. Acestei jurisprudenţe i se alătură concluziile ultimului Raport al Comisiei de la Veneţia în cazul României, care precizează că folosirea ordonanţelor de urgenţă afectează calitatea legislaţiei, securitatea juridică, slăbeşte controlul extern asupra Guvernului şi nesocoteşte principiul separaţiei puterilor în stat. Mai mult, Comisia de la Veneţia solicită Guvernului României să reducă în mod drastic folosirea ordonanţelor de urgenţă în toate domeniile de activitate", transmite USR.
USR invocă, de asemenea, lipsa de claritate și de predictibilitate a actului normativ emis marți de guvern.
"Codul administrativ este în fapt un text normativ ce nu respectă normele de tehnică legislativă (nu corespunde unei operaţiuni de codificare). Totodată, el nu întruneşte rigorile de claritate, precizie, previzibilitate şi predictibilitate. Respectarea standardelor de claritate şi predictibilitate a legii reprezintă o exigenţă de rang constituţional, aşa cum o arată jurisprudenţa Curţii Constituţionale", se mai spune în comunicat.
Printre alte critici aduse OUG sunt și:
obligarea președintelui de a răspunde în maximum 10 zile la propunerea premierului de numire a unui nou ministru,
schimbarea majorităţilor necesare pentru adoptarea hotărârilor de consiliu local privind administrarea patrimoniului de la două treimi din numărul consilierilor în funcţie la jumătate plus unu din numărul acestora
înfiinţarea pensiilor speciale pentru anumite categorii de aleşi locali,
abrogarea prevederii, din normele în vigoare, care dispune suspendarea de drept a raportului de serviciu al funcţionarului public trimis în judecată pentru anumite infracţiuni.
Călin Popescu Tăriceanu, președintele ALDE - partid din care a făcut parte și Weber până marți, când a devenit independentă pentru a putea ocupa postul de Avocat al Poporului - a explicat miercuri care va fi, în opinia sa, rolul lui Weber în funcția pentru care a fost votată miercuri de coaliție.
"Această instituţie cred că poate să joace un rol din ce în ce mai important, mai ales în contextul în care în România ultimilor ani au fost înregistrate grave derapaje în ceea ce priveşte independenţa Justiţiei.
Şi pentru că independenţa Justiţiei a fost afectată, atunci invariabil drepturile şi libertăţile cetăţenilor sunt cele care suferă şi Avocatul Poporului este instituţia menită să apere aceste drepturi ale cetăţenilor, aşa încât cred că va trebui să joace un rol cât mai activ în această dezbatere publică, care, din păcate, a fost deformată, distorsionată, s-a încercat discreditarea ei.
Cred că dacă România vrea să fie cu adevărat o ţară democratică şi o ţară liberă, în care cetăţenii să poată trăi neîngrădit, fără ca să existe atmosfera care a domnit în ultimii ani, o atmosferă de gen big-brother, de supraveghere, teroare, cătuşe, justiţie televizată, cred că trebuie ca Avocatul Poporului să joace un rol cât mai puternic în perioada în care urmează", a precizat Tăriceanu, întrebat ce aşteptări are de la noul Avocat al Poporului.
