Pe aceeași temă
Rezoluția Parlamentului European privind statul de drept în România, publicată pe site-ul PE, include următoarele recomandări:
1. Subliniază că este fundamentală garantarea respectării pe deplin a valorile europene comune enumerate la articolul 2 din Tratatul pentru Uniunea Europeană (Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnităţii umane, libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept, precum şi pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranţă, justiţie, solidaritate şi egalitate între femei şi bărbaţi)
2. Este profund îngrijorat de rescrierea legilor justiției și a legislaţiei penale, în mod special de potenţialul de a submina structural independenţa sistemului de justiție şi capacitatea de a lupta eficient împotriva corupţiei din România, precum și de a afecta statul de drept
3. Condamnă intervenţia violentă şi disproporţionată a forțelor de ordine în timpul protestelor de la Bucureşti din luna august
4. Invită autorităţile române să instituie garanţii pentru a asigura o bază transparentă şi legală pentru orice cooperare instituţională şi să evite orice ingerinţă care ar putea afecta sistemul de control şi echilibru; îndeamnă la întărirea controlului parlamentar asupra serviciilor de informaţii
5. Îndeamnă autorităţile române să contracareze orice măsură care ar dezincrimina corupţia şi să aplice strategia naţională anticorupţie
6. Recomandă ferm să fie reconsiderată legislaţia privind finanţarea, organizarea şi funcţionarea ONG-urilor, cu atenție la potențialul efect de intimidare pe care îl poate avea asupra societății civile și la modul în care afectează principiul libertății de asociere și dreptul la viață privată; consideră că această legislație ar trebui să fie în deplină conformitate cu cadrul UE
7. Îşi exprimă profunda îngrijorare cu privire la restricțiile politice și libertatea presei şi faţă de propunerile legislative care pedepsesc denigrarea României în afara țării
8. Îndeamnă Parlamentul şi Guvernul României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, GRECO şi Comisiei de la Veneţia şi să se abţină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independenţa sistemului judiciar; îndeamnă să se continue implicarea societăţii civile şi subliniază necesitatea abordării chestiunilor menţionate anterior pe baza unui proces transparent şi cuprinzător; încurajează să fie solicitată Comisiei de la Veneţia o evaluare proactivă a măsurilor legislative în cauză înainte de aprobarea lor finală
9. Invită Guvernul român să coopereze cu Comisia Europeană, în baza principiului cooperării loiale, aşa cum este prevăzut în Tratat
10. Îşi reiterează regretul cu privire la faptul că CE a decis să nu publice Raportul UE anticorupţie pe 2017 şi solicită cu fermitate Comisiei să reia fără întârziere monitorizarea anticorupţie anuală în toate statele membre; invită Comisia să elaboreze un sistem de indicatori stricţi şi uşor de aplicat, criterii uniforme pentru a măsura nivelul corupţiei în statele membre şi pentru a evalua politicile lor anticorupţie
11. Solicită insistent un proces periodic, sistematic şi obiectiv de monitorizare şi de dialog, care să implice toate statele membre, pentru a proteja valorile de bază ale UE în ceea ce priveşte democraţia, drepturile fundamentale şi statul de drept, implicând Consiliul, Comisia şi Parlamentul, în conformitate cu propunerile din Rezoluţia sa din 25 octombrie 2016 privind instituirea unui mecanism UE pentru democraţie, statul de drept şi drepturile fundamentale; reiterează faptul că acest mecanism ar trebui să cuprindă un raport anual cu recomandări specifice fiecărei ţări;
12. Solicită Comisiei Europene să monitorizeze acţiunile întreprinse de autorităţile române în urma recomandărilor, continuând să ofere sprijin deplin României în găsirea de soluţii adecvate
13. Încredinţează preşedintelui său sarcina de a transmite această rezoluţie Comisiei Europene, Consiliului, guvernelor şi parlamentelor statelor membre şi preşedintelui României
Tot marți, când în plenul Parlamentului European are loc votul asupra Rezoluției privind statul de drept în România, Comisia Europeană va face public raportul din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV).
***
Votarea rezoluției Parlamentului European a fost convenită de toate grupurile politice, inclusiv socialiștii – aliații politici ai PSD, scrie G4Media.ro, care a intrat în posesia draftului rezoluției.
Draftul rezoluției Parlamentului European privind statul de drept din România, consultat de G4Media.ro, folosește formulări extrem de dure față de autoritățile din România și vorbește în termeni fără precedent despre legislația promovată de coaliția PSD-ALDE în domeniile justiție, anti-corupție, mass-media, ONG-uri.
Draftul Rezoluției, de o duritate extremă, este de fapt un rechizitoriu la adresa marilor modificări făcute de Parlament și Guvern în justiție, lupta anti-corupție și alte domenii – cheie, precum libertatea de exprimare și libertatea ONG-urilor.
De asemenea, draftul condamnă ”intervenția violentă și disproporționată” a jandarmilor și polițiștilor la protestul diasporei din 10 august
***
Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a criticat pe 1 octombrie anul acesta modificările aduse legilor Justiţiei de către PSD-ALDE, avertizând că CE nu va ezita să aducă „în faţa instanţei guvernul român, dacă regulile sunt încălcate”. Prezent la ședința extraordinară a Comisiei LIBE (libertăți civile și justiție) din Parlamentul European, în care s-a discutat despre situația din România, Timmermans a precizat că oficialii de la Bruxelles vor evalua cu foarte mare atenție legile adoptate și conformitatea lor cu legea europeană. „Facem apel la Guvernul României să readucă pe calea cea bună procesul de reforme. Concret, asta înseamnă să dea curs recomandărilor noastre din raportul MCV, recomandărilor Comisiei de la Veneția și GRECO", a transmis Timmermans.
Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) din Parlamentul European s-a reunit pe 1 octombrie, la Strasbourg, într-o „ședință extraordinară” pe tema situației din România, înaintea dezbaterii de miercuri din plenul legislativului european cu privire la protestele din 10 august și statul de drept din țara noastră.
