Riscăm banii din PNRR: Proiectul legii avertizorului de integritate, criticat de Comisia Europeană

Ministrul Justiției subliniază că observațiile au fost formulate „în cadrul discuțiilor cu Comisia Europeană în contextul PNRR pe Jalonul 430, ca urmare a analizei de către Comisia Europeană a proiectului de Lege”. Altfel spus, banii din Planul Național de Redresare și Reziliență sunt condiționați de adoptarea acestei legi, ca o garanție suplimentară că fondurile europene vor fi cheltuite cât mai corect, scrie G4Media.ro.

Conducerea Camerei Deputaților a discutat, marți, dimineața în Biroul Permanent despre solicitarea lui Predoiu și a decis ca legea avertizorului de integritate să nu intre la vot astăzi, au declarat surse politice pentru G4Media.ro. Nu este clar însă dacă legea va fi retrimisă la Comisia Juridică, așa cum a solicitat ministrul justiției.

Redăm mai jos un fragment relevant din adresa ministrului justiției, Cătălin Predoiu:

III. Față de cele expuse mai sus, vă adresăm rugămintea, domnule Secretar de stat, de a solicita retrimiterea proiectului către comisia sesizată în fond (Comisia juridică, de disciplină și imunități), în vederea discutării soluțiilor legislative de la art. 2, art. 6 alin. 2, art. 33, art. 34 din proiectul de Lege, din perspectiva aspectelor sesizate de Comisia Europeană în cadrul discuțiilor din PNRR.

Anexăm prezentei corespondența cu reprezentanții CE, precum și propunerile de amenda­mente formulate de reprezentanții Comisiei Europene.

”Cu privire la amendamentul privind protecția persoanelor care efectuează raportări anonime, menționăm că reprezentanții Ministerului Justiției au propus admiterea acestuia.

În paralel, în cadrul discuțiilor cu Comisia Europeană în contextul PNRR pe Jalonul 430, ca urmare a analizei de către Comisia Europeană a proiectului de Lege1, reprezentanții Comisiei (denumiți în continuare reprezentanți CE) au formulat o serie de observații referitoare la textul proiectului de Lege, observații care au vizat atât soluțiile nou-introduse în cadrul procesului legislativ de reexaminare (raportările anonime), cât și soluții preexistente (cu privire la care Comisia a fost informată în cadrul discuțiilor PNRR).

Menționăm că potrivit susținerilor reprezentanților CE reformulările propuse au în vedere corelarea cât mai fidelă a soluțiilor legislative din proiect cu prevederile Directivei.

II. Redăm în continuare observațiile și recomandările de reformulare ale reprezentanților CE:

1. S-a arătat că din analiza textului de la art. 2 alin. (2) reiese că raportarea anonimă acoperă doar într-un caz foarte specific această modalitate de raportare, și anume în cazul în care persoana a obținut informațiile „în timpul procesului de recrutare sau al altor negocieri pre-contractuale sau în cazul în care relația de muncă sau raportul de muncă a luat sfârșit”, însă această soluție legislativă contrazice restul legii, care acoperă raportarea anonimă într-un mod mai general.

Față de cele de mai sus, reprezentanții Comisiei Europene recomandă, pentru claritate și previzibilitate, (s.n.) reformularea soluției legislative criticate, prin completarea articolului cu un nou alineat (3) care să aibă următorul conținut: „Prezenta lege se aplică, de asemenea, persoanelor care raportează sau dezvăluie public informații privind încălcări ale legii în mod anonim„, precum și eliminarea sintagmei „inclusiv anonime” din art. 2 alin. (2).

2. De asemenea, reprezentanții Comisiei Europene au criticat și soluția nou-introdusă în Senat cu privire la textul de la art. 6 alin.(2), recomandând reformularea textului prin eliminarea cerințelor referitoare la „datele de contact” și „calitatea persoanei care raportează în temeiul articolului 2″.

Recomandarea vizează necesitatea de a evita posibilitatea de a compromite anonimatul aver­tizorului în interes public.

3. O altă recomandare a reprezentanților Comisiei a vizat soluția de la art. 2 alin. (1) teza finală, despre care s-a semnalat că nu respectă cerințele de transpunere corectă și completă a art. 4 alin. (1) din Directivă, în sensul că nu conține sintagma „cel puțin”, fapt care limi­tează domeniul de aplicare personal al legii.

În acest sens, se propune reformularea alin. 1 alin. (2) teza finală:

„Prezenta lege se aplică persoanelor care efectuează raportări și care au obținut informații referitoare la încălcări ale legii, într-un context profesional. în categoria acestor persoane intră, cel puțin, următoarele:”

4. În ceea ce privește soluțiile de la art. 33 și art. 34 din proiect, care reglementează elabo­rarea și revizuirea procedurilor interne, precum și înființarea structurii specializate din cadrul ANI, s-a precizat că este necesară reducerea termenului de 60 de zile la 30 de zile, astfel ca termenul de implementare să coincidă cu termenul la care urmează a se solicita următoarea transă din PNRR.

5. De asemenea, reprezentații CE au arătat că art. 2 alin. (2) nu acoperă în mod explicit persoanele „a căror relație de muncă nu a început încă”, așa cum prevede Directiva.

Acest lucru ar putea crea incertitudine juridică și lipsă de claritate în transpunere. Prin urmare, au recomandat modificarea alineatului în felul următor: „Prezenta lege se aplică, de asemenea, persoanelor ale căror raporturi de muncă nu au început încă, în cazul în care informațiile privind încălcări ale legii pe care le raportează la nivel intern sau extern sau pe care le fac publice au fost obținute în timpul procesului de recrutare sau al altor negocieri precontractuale, precum și persoanelor care raportează la nivel intern sau extern sau fac publice infor­mații privind încălcări ale legii obținute în cadrul unui raport de muncă care s-a încheiat între timp”.

Context

Senatul a adoptat, joi, legea privind protecţia avertizorilor în interes public, reexaminată ca urmare a cererii formulate de preşedintele Klaus Iohannis, fiind preluate obiecţiile formulate de şeful statului. Reprezentanții ONG-urilor care monitorizează această lege importantă pentru semnalarea cazurilor de încalcarea legii în administrație au declarat pentru G4Media.ro că forma adoptată joi de Senat descurajează raportarea anonimă.

Aceasta ar fi condiționată de furnizarea datelor de contact ale avertizorului în interes public și precum și o serie de informații care descurajează semnalarea cazurilor de corupție sau de încălcări ale legii. Proiectul de lege mai trebuie adoptat și de Camera Deputaților pentru a intra în vigoare.