Pe aceeași temă
Deși guvernul nu a făcut, încă, publice măsurile care vor fi luate, a anunțat că ele vor viza exclusiv combaterea epidemiei, printre ele fiind reducerea prețului la materiale medicale și înlesnirea achizițiilor. Premierul Ludovic Orban a spus că nu vor fi tancuri pe străzi, nici nu va fi scoasă armata în stradă și nici nu vor fi oamenii forțați să stea 21 de zile în izolare în case.
Școlile vor rămâne închise pe perioada stării de urgență, a anunțat ministrul Educației Monica Anisie.
”Această stare de urgență va face posibilă alocarea de noi resurse importante pentru gestionarea crizei. În acest fel, Guvernul va avea posibilitatea să aloce mai mulți bani domeniului sănătății, mai mulți bani pentru medicamente, mai mulți bani pentru aparatura medicală absolut necesară. În același fel, această situație va permite să se realizeze achiziții într-un timp foarte scurt, cu proceduri simplificate, punând astfel la dispoziția Guvernului toate instrumentele necesare pentru a gestiona în modul cel mai eficient criza generată de coronavirus”, a explicat președintele.
În starea de urgență, neclarificată până acum de autorități, se pot limita sau interzice circulația vehiculelor sau persoanelor în anumite zone, să dispună închiderea temporară a unor stații de distribuire a carburanților, a unor restaurante, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociațiilor și ale altor localuri publice, să dispună raționalizarea alimentelor și a altor produse de strictă necesitate sau să interzică circulația rutieră, feroviară, maritimă, fluvială și aeriană pe diferite rute.
Starea de urgență este reglementată de articolul 93 al Constituției României, dar și de Ordonanța de urgență numărul 1 din 1999.
Iată ce spune articolul menționat din Legea fundamentală: „(1) Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia. (2) Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora.”
Dacă Parlamentul încuviințează această stare de urgență, cadrul legal după care vor funcționa lucrurile este dat de OUG 1/1999.
Acest ultim act normativ stabilește foarte clar faptul că „Starea de asediu și starea de urgență sunt măsuri excepționale care se instituie în cazuri determinate de apariția unor pericole grave la adresa apărării țării și siguranței naționale sau a democrației constituționale ori pentru prevenirea, limitarea și înlăturarea urmărilor unor dezastre”.
Articolul 3 al OUG spune că vor fi impuse măsuri cu caracter politic, economic, social și de ordine publică, instituit în întreaga țară sau în anumite zone ori în unele unități administrativ-teritoriale, în următoarele situații:
a) existența unor amenințări la adresa siguranței naționale sau democrației constituționale, ceea ce face necesare apărarea instituțiilor statului de drept și menținerea sau restabilirea stării de legalitate;
b) iminența producerii ori producerea unor dezastre, ceea ce face necesare prevenirea, limitarea și înlăturarea efectelor acestora.
„Pe durata stării de asediu și a stării de urgență, proporțional cu gravitatea situației ce a determinat instituirea acestora și numai dacă este necesar, poate fi restrâns exercițiul unor drepturi sau libertăți fundamentale înscrise în Constituție, cu acordul ministrului justiției”, spune OUG menționată anterior.
Ordonanța de urgență spune că starea de urgență se poate impune pe o perioadă de cel mult 30 de zile.
„În raport cu evoluția situațiilor de pericol se poate trece de la starea de urgență la starea de asediu și de la starea de asediu la mobilizare sau la starea de război, cu respectarea prevederilor constituționale și ale prezentei ordonanțe de urgență”, conform actului normativ.
Decretul de instituire a stării de urgență trebuie să prevadă următoarele:
a) motivele care au impus instituirea stării;
b) zona în care se instituie;
c) perioada pentru care se instituie;
d) drepturile și libertățile fundamentale al căror exercițiu se restrânge, în limitele prevederilor constituționale și ale art. 4 din prezenta ordonanță de urgență;
e) autoritățile militare și civile desemnate pentru executarea prevederilor decretului și competențele acestora;
f) alte prevederi, dacă se consideră necesare.
Responsabilul de gestionarea măsurilor, în cazul instituirii stării de urgență, revine, în principal, Ministerului de Interne.
„Pentru aplicarea dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență, precum și a măsurilor prevăzute în decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgență, autoritățile civile și militare au următoarele atribuții și răspunderi:
a) să întocmească planurile de acțiune și planurile de ridicare graduală a capacității de luptă, în conformitate cu ordinele și instrucțiunile proprii;
b) să dispună depunerea temporară a armelor, munițiilor și materialelor explozive aflate asupra populației și să procedeze la căutarea și ridicarea lor; la încetarea măsurii excepționale, acestea vor fi înapoiate celor în drept să le dețină; să dispună închiderea temporară a societăților care comercializează arme și muniții și să instituie paza acestora;
c) să limiteze sau să interzică circulația vehiculelor sau a persoanelor în anumite zone ori între anumite ore și să elibereze, în cazuri justificate, permise de liberă circulație;
d) să efectueze percheziții oriunde și oricând este nevoie;
e) să efectueze razii;
f) să exercite în mod exclusiv dreptul de a autoriza desfășurarea adunărilor publice, a manifestațiilor sau marșurilor;
g) să evacueze din zona supusă regimului stării de asediu sau de urgență persoanele a căror prezentă nu se justifică;
h) să dirijeze persoanele evacuate sau refugiate pe direcțiile și în zonele stabilite și să țină evidența acestora;
i) să protejeze informațiile cu caracter militar destinate a fi comunicate prin mass-media; informațiile cu privire la starea de asediu sau la starea de urgență, cu excepția celor referitoare la dezastre, se dau publicității numai cu avizul autorităților militare; mijloacele de comunicare în masă, indiferent de natura și de forma de proprietate; sunt obligate să transmită; cu prioritate, mesajele autorităților militare, la cererea acestora;
j) să dispună închiderea temporară a unor stații de distribuire a carburanților, a unor restaurante, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociațiilor și ale altor localuri publice;
k) să suspende temporar apariția sau difuzarea unor emisiuni ale posturilor de radio ori de televiziune;
I) să asigure paza militară a sediilor autorităților publice centrale și locale, a stațiilor de alimentare cu apă, energie, gaze, de radio și de televiziune, precum și a unor agenți economici sau obiective de importanță națională; când situația impune, dispun oprirea temporară a alimentării cu gaze, energie și apă potabilă, după caz;
m) să dispună raționalizarea alimentelor și a altor produse de strictă necesitate;
n) să emită ordonanțe militare;
o) să interzică circulația rutieră, feroviară, maritimă, fluvială și aeriană pe diferite rute.
În starea de urgență, ministrul de interne, al doilea om în stat
Ministrul de Interne, Marcel Vela, a declarat ieri că un grup de lucru a propus președintelui măsurile pe care le va implica starea de urgență. "Știu că presupune schimbarea modului de viață, dar și un moment de frică sau neînțelegere / Fac apel la calm și solidaritate", a transmis Vela.
Ministrul de Interne devine al doilea om în stat după declanșarea stării de urgență, potrivit OUG1 din 1999, privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență.
O altă prevedere este că, pe durata stării de urgență, gestionarea măsurilor dispuse revine Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, sub conducerea nemijlocită a ministrului administrației și internelor și în coordonarea primului-ministru.
Orban: Nu vor fi tancuri pe străzi, cu siguranță nu o să vedem armata pe străzi” și nici „nu vom ține oamenii izolați la domiciliu 21 de zile”
Premierul Ludovic Orban a spus că este posibilă plafonarea prețurilor la unele medicamente, măști, mănuși sau dezinfectanți după declararea stării de urgență, precum și posibilitatea unor restricții, care în momentul de față nu ar fi prevăzute.
El a precizat că forma finală a documentului cu măsurile pe care le implică starea de urgență îi aparține președintelui. "Încredințez românii că vom lua numai măsurile necesare", a spus Orban.
Cu siguranță nu vor fi tancuri pe străzi, cu siguranță nu o să vedem armata pe străzi” și nici „nu vom ține oamenii izolați la domiciliu 21 de zile”, a spus premierul.
„Nu există riscul de a fi folosită situația de urgență pentru a limita drepturi fundamentale, vom fi extrem de precauți în limitarea lor. Am auzit zvonuri că vrem să afectăm libertatea de exprimare, de informare sunt zvonuri”, a subliniat el.
Secretarul de stat în Ministerul Sănătății Nelu Tătaru a declarat că instituirea stării de urgență în România va urmări strict facilitarea achizițiilor de medicamente și materiale sanitare și că aceasta "nu cade brusc, se adaptează la evoluția în dinamică". El mai afirmă că starea de urgență nu se impune sau aplică cel mai drastic de a doua zi și că nu e cazul să golim rafturile magazinelor.
"Privind starea de urgență de luni o folosim strict pentru a ușura achiziția de medicamente și materiale sanitare, pentru ca perioada lungă de achiziție să dispară, să se poată face achiziții directe, stocurile pentru spitale vor fi actualizate.
Păstrăm aceleași precauții, aceeași atenție pentru izolare.
Poate fiecare dintre noi când am văzut decretarea stării de urgență ne-am dus la dicționar sau la Constituție, dar nu toate măsurile de acolo trebuie impuse.
Nouă ne va facilita achiziția de aparatură medicală și de materiale sanitare. Sunt măsuri care se pot lua în stare de urgență, dar nu e cazul acum.
Starea de urgență nu cade brusc, se adaptează la evoluția în dinamică. Nu se impune sau aplică cel mai drastic de a doua zi.
Nu avem motive să aplicăm decât incipient starea de urgență, care să ajute producătorii autohtoni de medicamente, de materiale și minsterele de resort.
Nu e cazul să golim rafturile magazinelor!
Să nu ne ducem în aglomerație, să evităm locurile aglomerate, deplasările inutile, contactul cu persoanele care tușesc, strănută sau au dificultăți în respirație!
Apa și săpunul sunt foarte utile. Să avem în casă un antitermic și un antiinflamator", a explicat Nelu Tătaru.
