Pe aceeași temă
Dominique Strauss Kahn, directorul FMI, a atacat capacitatea României dea-şi plăti datoriile - după ce în urmă cu câteva luni spunea că Fondul s-a opus tăierilor de salarii - intrând astfel într-un conflict al declaraţiilor cu autorităţile române. „Este dramatic că în ţări ca Grecia, Irlanda, Letonia, Ungaria, România situaţia trebuie redresată, pentru că nu mai putem continua aşa. Încetarea de plăţi este iminentă. Prăpastia este chiar în faţă. Nu cred în faliment. Cred că solidaritatea europeană va duce la evitarea acestui lucru, dar asta presupune politici dure, iar aceste ţări sunt în continuare cele mai vulnerabile, mai sărace, aflate în cel mai mare pericol. De aceea trebuie adoptate programe care să protejeze cheltuielile sociale", a declarat directorul FMI, Dominique Strauss-Kahn.
Declaratia sefului FMI este insa contrazisa ferm de guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, si de alti oficiali romani, cum ar fi directorul Directiei Audit Intern din cadrul BNR, Eugen Radulescu, si Andreea Paul-Vass, consilier al primului ministru.
„Plăţile externe ale României nu sunt făcute de FMI şi cu atât mai puţin nu sunt făcute de directorul Fondului Monetar. Sunt făcute de Guvernul României şi de către Banca Naţională. În calitatea pe care o am, de guvernator al BNR, afirm cu toată tăria că nu există absolut nici un pericol ca plăţile externe ale României să fie oprite (...) România era, şi ea, enumerată, dar în orice caz nu în primul rând, mai spre coadă. Şi atunci vin cu o problemă de fond: păi dacă România nu poate să plătească toţi cei 1,2 milioane de bugetari, înseamnă că statul dă faliment? Eu nu sunt de acord cu această judecată. Asta exclude din start ideea de ajustare, exclude din start faptul că ai greşit, că ai dat legi proaste care nu au avut acoperire financiară", a spus Isărescu.
Isarescu sustine că România e în categoria ţărilor care suportă un grad redus al îndatorării publice şi că de la 40% în sus pieţele devin îngrijorate. Datoria publică a României este acum de 40% din PIB. Nivelul maxim de îndatorare depinde, în principal, de dobânda pe care o plăteşte o trezorerie. De exemplu, pentru o datorie publică de 80% din PIB cu dobânzi de 2% SUA plătesc procentual mai puţin decât România, care are datorie de 35% din PIB şi dobânzi anuale medii de aproximativ 5%. Acum, România plăteşte dobânzi echivalente cu 1,5% din PIB, nivel care s-ar dubla rapid în caz de eşec al acordului cu FMI şi al măsurilor de austeritate.
Pe aceeasi idee s-a plasat si Eugen Radulescu, directorul Directiei de Audit Intern din BNR, cu nuante insa. Radulescu sustine ca Romania ar putea intra in incapacitate de plata peste un an si jumatate daca nu va mai primi bani de pe plan extern, in urma deciziei Senatului de a aproba reducerea varstei de pensionare.
"Nu poate fi pusa problema unei incetari de plati intr-o perspectiva imediata sau pe termen scurt in Romania. Au fost mici omisiuni in discursul domniei sale (Dominique Strauss-Kahn, n.r.) care au dat impresia ca suntem in situatia iminenta de incetare de plata. Numai ca nu pot sa fiu de acord cu Strauss-Kahn, care a spus ca suntem intr-un pericol grav. Situatia e dramatica daca socotim ca, in conditiile in care Romania are un deficit de 10% din PIB, Senatul Romaniei isi permite sa legifereze reducerea varstei de pensionare pentru femei si barbati. O asemenea decizie devine efectiva, iar capacitatea Romaniei de a primi orice fel de suma de pe plan international devine zero, si atunci riscul de incapacitate de plata nu apare peste 10 ani, ci se poate intampla intr-un an si jumatate", a declarat Eugen Radulescu.
Pe de alta parte, analistii atrag atentia ca statul este obligat sa se imprumute intr-un ritm ametitor. In 2011, de exemplu, Romania va trebui sa imprumute aproximativ 14.2 miliarde de euro pentru a-si acoperi deficitul, ceea ce inseamna o medie de 460 de euro pe secunda. Cresterea nivelului de indatorare nu e cauzata atat de cheltuielile bugetare, cat de faptul ca statul trebuie sa mai plateasca si creditele mai vechi.
Un calcul facut de economistii de la ING arata ca datoria publica va ajunge astfel de la 35 de miliarde de euro in 2009, cat a raportat Ministerul Finantelor, si 48 de miliarde de euro in 2010 la 54 de miliarde de euro anul viitor.
Ingrijorator pentru Romania nu e faptul ca datoria publica va atinge 41% din Produsul Intern Brut, nivelul fiind cu 50% sub media Uniunii Europene, ci ca nivelul de indatorare a crescut spectaculos, dublandu-se practic fata de 2008, cand era situat la 22%.
