Pe aceeași temă
Una dintre urgențe este adoptarea Codurilor Penal și de Procedură Penală până la sfârșitul acestui an, obiectiv care trebuie îndeplinit în trimestrul patru al anului 2022, potrivit măsurii 424 din cadrul PNRR. Problema este că în aceste coduri ar trebui inclusă și tema prescripțiilor speciale, desființate de o decizie a Curții Constituționale.
România a îndeplinit condiționalitățile din Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) de monitorizare a sistemului judiciar, astfel încât acesta poate fi ridicat și înlocuit cu mecanismul privind statul de drept, așa cum se întâmplă în cazul tuturor statelor membre UE, arată Comisia Europeană în raportul privind MCV publicat marți. Comisia spune însă că, înainte de a lua o decizie finală, va ține seama de observațiile Consiliului, precum și de cele ale Parlamentului European și va reveni asupra acestei chestiuni atât în cazul Bulgariei, cât și al României în lunile următoare.
România va fi însă în monitorizată în continuare de Comisia Europeană la capitolul justiție, iar țintele pe care trebuie să le atingă sunt cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Dacă ratează aceste obiective, țara noastră pierde finanțările europene.
Cele 6 jaloane din PNRR pe justiție:
Implementarea celor trei legi ale justiției - Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii, Legea privind organizarea judiciară şi Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor - promulgate de președintele Klaus Iohannis în 15 noiembrie (prima evaluare va fi făcută de CE în primăvară)
Modificarea codurilor penale în acord cu deciziile CCR (trebuie prevăzută și prescripția specială). Termenul este finalul acestui an.
Implementarea strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar, care vizează problema resurselor umane în sistem, afectat de un nou val de pensionări în rândul judecătorilor și procurorilor.
Consolidarea cadrului normativ privind integritatea - activitatea Agenției Naționale de Integritate (ANI).
Funcționarea Direcției Naționale Anticorupție - completarea schemei de personal până la 85%, față de 79% acum.
Construirea a patru depozite pentru Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI), care nu are unde să țină bunurile provenite din infracțiuni și sechestrate.
Suplimentar, trebuie adoptată legea avertizorului de integritate, care se află la Parlament, după ce președintele Klaus Iohannis a întors legea de la promulgare din cauză că avertizorilor nu li se garanta anonimatul în cazul raportărilor.
Prioritatea zero este modificarea Codurilor penale, cu termen în PNRR 31 decembrie.
Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a declarat, miercuri, într-o conferință de presă, că cele două proiecte pentru modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală au fost elaborate de Ministerul Justiției, au primit și avizul CSM, chiar dacă nu era necesar și au fost avizate și de celelalte ministere. Ele urmează să fie înainte Coaliției de guvernare, care să le transmită Parlamentului pentru a fi adoptate "în perioada imediat următoare". "Sunt convins că Parlamentul va ține cont de termenul din PNRR", a spus Predoiu.
El a susținut că termenul pentru a nu pierde fondurile europene poate fi depășit până la prima cerere de plată a banilor europeni, în cazul codurilor penale până în luna martie.
Justiția va fi în continuare monitorizată atât prin PNRR, unde se pierd banii dacă nu se ating cele 6 ținte, cât și prin mecanismul privind statul de drept, unde în cel mai rău scenariu se poate declanșa procedura de infringement dacă nu sunt respectate valorile prevăzute de tratatele europene, precum independența sistemului judiciar.
Ministrul Justiției a explicat că monitorizarea prin aceste două mecanisme se va face de către Comisia Europeană prin două echipe diferite de experți.
