Romania Muzical risca sa dispara

Anca Simitopol | 24.08.2005

Pe aceeași temă

Iubitorii muzicii clasice si ai jazz-ului, obisnuiti sa le audieze pe frecventa 104,8 Mhz a postului Radio Romania Muzical, risca sa ramana numai in compania muzicala a posturilor comerciale.
Intr-un comunicat al Consiliului National al Audiovizualului catre Societatea Romana de Radiodifuziune, este mentionat ca Radio Romania Muzical functioneaza ilegal. In acest sens, “la sedinta din 25 august 2005”, va fi supusa Consiliului “posibilitatea anularii licentelor pentru programul Romania Muzical”. (Se refera oare si la cea de-a doua frecventa care emite de la Costila integral pentru judetele Prahova, Dambovita, Brasov, Buzau, Arges, Covasna, Ilfov si partial pentru Mures, Olt, Teleorman, Valcea, Giurgiu?) CNA a remarcat faptul ca Societatea Romana de Radiodifuziune are prea multe posturi care emit in Bucuresti. Articolul 71 din Legea 504/2002 a audiovizualului mentioneaza ca pentru radiodifuzorul public (SRR) sunt destinate “2 retele nationale in FM, o retea nationala in AM, o retea pentru posturile regionale si locale in AM si FM...”. In comunicatul difuzat de Mediafax din 15 august, Ralu Filip, presedintele CNA, sustine ca SRR poate avea in Bucuresti doua frecvente nationale (Romania Actualitati si Romania Cultural) si una regionala sau locala. Iar SRR are in prezent si una regionala (Romania Muzical), si una locala (Radio Bucuresti). Aceasta inseamna, pentru CNA, ca SRR are o frecventa in plus. Pentru cei de la SRR, sintagma “o retea pentru posturile regionale si locale in AM si FM” inseamna ca au dreptul atat la o frecventa locala, cat si la una regionala, deci nu ar fi nici o ilegalitate. Ralu Filip sustine ca acum opt ani, cand a fost infiintat Romania Muzical, postul a primit licenta de la CNA.
In 2002, Legea audiovizualului s-a modificat, impunand limite atat radioului public, cat si celor private. SRR are dreptul, deci, pe langa cele doua frecvente nationale, la una locala sau la una regionala. De cand s-a modificat legea, Romania Muzical nu a mai cerut licenta de la CNA, preluand pur si simplu frecventele, spune Ralu Filip. In vara lui 2004, CNA avertiza prima data Romania Muzical ca trebuie sa-si schimbe frecventa (pe atunci 97,9 Mhz), pentru care nu ar fi avut licenta. In aceeasi vara, intr-o sedinta publica, presedintele de atunci al SRR, Dragos Seuleanu, a discutat cu membrii CNA trecerea postului pe frecventa actuala, 104,8 Mhz, CNA recunoscand “intrarea in legalitate” a postului Romania Muzical. Printr-o adresa din octombrie 2004, SRR, prin departamentul tehnic (director general adjunt Mihai Ilie), informa Consiliul asupra schimbarii frecventei (de pe 97,9 Mhz pe 104,8 Mhz), atasand la aceasta acordul CNA si grila de program a postului Radio Romania Muzical. Adresa avea stampila “AVIZAT” si semnatura Biroului de Licente-Autorizari al CNA. In iulie 2005, CNA a redeschis discutia, sustinand ca Romania Muzical nu are licenta pentru a emite pe frecventa 104,8. Ralu Filip spune ca demersul CNA se refera doar la frecventa, nu la continutul emisiunilor, desi imbinarea genurilor muzicale este discutabila, cum este de altfel si audienta postului. RRM se adreseaza unui anumit segment de ascultatori (destul de redus), cu anumite preferinte. Totusi, problema este strict legala, in opinia lui Ralu Filip. Pentru ca postul sa intre in legalitate, CNA propune fie ca Romania Muzical sa treaca pe FM, in locul postului Romania Cultural, iar acesta sa treaca pe AM, ceea ce ar afecta atat Romania Actualitati, cat si Antena Satelor, fie ca cele doua sa fuzioneze. Pentru SRR aceasta ar fi o schimbare majora si costisitoare. Iar adoptarea celei de-a doua solutii ar presupune desfiintarea ambelor posturi si crearea altuia nou.
Din toata aceasta problema complicata si ambigua a frecventelor, rezulta o intrebare simpla: in 2004 situatia era aceeasi; de ce conflictul a izbucnit dupa un an? Nu putem trece cu vederea schimbarea presedintelui SRR Dragos Seuleanu (propus in aceasta functie de PSD) cu Maria Toghina, propusa de PNL. Presedintele CNA a fost si el propus in aceasta functie de PSD. Sa fie aceasta o problema de partid?
In documentarea noastra am observat ca CNA si-a modificat pozitia pe parcurs. Daca, in adresa din 3 august trimisa catre SRR, institutia era informata de posibilitatea anularii licentei pentru Romania Muzical (considerat fara licenta, deci ilegal), in ultimul comunicat Mediafax, Ralu Filip informeaza ca “in sedinta CNA din 25 august va supune la vot anularea uneia dintre frecventele SRR din Bucuresti”. Va fi, in cele din urma, votat Romania Muzical sa renunte la frecventa?
Radio Romania Muzical-”George Enescu” a aparut in martie 1997, cu scopul de a promova cultura si creatia muzicale si a ajunge pe acelasi plan cu posturile europene de acest gen. Emisiunile transmit in exclusivitate muzica clasica si jazz. Postul are peste 100 de echivalente in strainatate. Unul este France Musique, creat in 1963, in acelasi timp cu France Culture. France Musique se caracterizeaza si el prin varietatea genurilor, precum si prin absenta publicitatii si prin faptul ca reprezinta un instrument de impartasire a cunostintelor muzicologilor, analistilor.
Olandezul zburator, Tristan si Isolda si multe alte opere, transmise in direct de la Festivalul de la Bayeruth, concerte de peste tot, nume ca Beethoven, Wagner, Dvorak sunt actualizate 24 de ore din 24 de Romania Muzical, singurul radio care are ca obiectiv cultura muzicala. Mihaela Dobos, directorul postului Radio Romania Muzical, accentueaza faptul ca Uniunea Europeana de Radio considera RRM un “partener egal si activ” al celorlalte posturi de muzica clasica si “un instrument perfect integrat culturii europene”.
De prin anii ’80, exista in Europa o tendinta de privatizare si comercializare a posturilor de radio. Insa posturile publice care transmit exclusiv genuri muzicale culte continua sa existe, ca cele de la Budapesta sau Paris. Aceasta tendinta si-a facut aparitia si in Romania, binevenita in absenta gazduirii unor importante manifestari culturale. Desfiintarea acestui post inseamna intoarcerea la situatia dinainte de ‘89.
Ralu Filip accentueaza ca demersul CNA se refera numai la problema tehnica a frecventelor si ca solutia ultima este judecata. Adica, daca SRR refuza dialogul, neluand in considerare vreuna dintre sugestiile facute, CNA va anula licentele. Urmarea acestui fapt va fi intentarea unui proces de catre SRR, considera presedintele CNA. Totusi, daca CNA sustine ca RRM nu a primit licenta, ce anume va anula?

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22