Pe aceeași temă
14 aprilie: Preşedintele Traian Băsescu a susţinut un discurs în faţa Camerelor reunite ale parlamentului pe tema evenimentelor din Republica Moldova. Traian Băsescu a declarat că „violenţele au servit exclusiv celor care le-au provocat şi le-au făcut posibile, adică acelora care deţin puterea“. Discursul regimului Voronin a lăsat impresia că se încearcă transformarea României în ţap ispăşitor: „se încearcă să se arunce vina pe România pentru paşii înapoi făcuţi de Republica Moldova... Eşecul democraţiei din Moldova nu este responsabilitatea României, ci a regimului de la Chişinău, care conduce ţara înapoi, spre trecutul comunist“, a declarat preşedintele Băsescu.
„România nu va permite transformarea Prutului într-o nouă Cortină de Fier“, a fost mesajul pe care Bucureştiul l-a transmis regimului Voronin.
Într-un interviu acordat postului TVR 1, preşedintele Traian Băsescu a precizat că între 800.000–1.000.000 de cetăţeni ai Republicii Moldova doresc cetăţenie română, printre aceştia aflându-se şi moldoveni de origine rusă. Totodată, preşedintele Băsescu a precizat în acelaşi interviu că „România are avantajul că deţine arhivele cu datele civile ale celor care şi-au pierdut cetăţenia română odată cu Pactul Ribbentrop–Molotov, în 1940. După evaluările noastre, circa 65–70% din populaţia Republicii Moldova este de origine română“.
15 aprilie: Preşedintele Voronin a anunţat o amnistie generală pentru toate persoanele reţinute în urma protestelor de la Chişinău. Totodată, preşedintele Voronin a solicitat „sistarea tuturor formelor de urmărire a participanţilor la acţiunile de protest stradal“.
Vladimir Voronin a dat şi o replică dură la discursul preşedintelui Băsescu din parlament: „Pretenţia domnului Băsescu de a se preocupa de «cele patru milioane de români» nu este decât o dovadă a neînţelegerii realităţilor de la noi. Asemenea atitudine, printre altele, nu ţine seama de faptul că în Republica Moldova trăiesc cetăţeni de diferite naţionalităţi, care au drepturi egale cu cele ale naţiunii titulare, grija obsedantă a domnului Băsescu pentru românii din Basarabia fiind nu doar o manifestare a românismului agresiv, ci şi un factor de aţâţare a vrajbei interetnice“, a declarat Voronin.
Autorităţile de la Chişinău au anunţat că cetăţeanul român Johnatan Jerusalym Netanyahu, arestat la 10 aprilie, pentru implicare în protestele de la Chişinău, are şi cetăţenie americană.
Parlamentul European urmează să adopte o rezoluţie privind evenimentele din Republica Moldova. Liderul ALDE, Graham Watson, a declarat că Europa „trebuie să transmită clar semnalul privind angajamentul său pentru stabilitatea şi dezvoltarea democratică a Moldovei. Guvernul de la Chişinău trebuie să ia măsuri pentru a restabili credibilitatea sistemului politic afectată de relatările privind fraudarea alegerilor şi violarea drepturilor omului“, a spus Watson. Participând la dezbaterile de miercuri din comisia de politică externă (AFET) a PE, Cristian Diaconescu a arătat că problema nu este una bilaterală, ci una europeană, în condiţiile în care este inadmisibil ca ambasadorul unui stat membru al UE să fie declarat persona non grata, iar românilor, cetăţeni UE, să le fie impusă obligativitatea vizelor pentru a intra pe teritoriul Moldovei.
16 aprilie: Procuratura Republicii Moldova i-a intentat dosar penal jurnalistei Natalia Morar. Ea a fost acuzată de „uzurparea puterii de stat“, „dezordine în masă“ pe fondul protestelor de la 6–7 aprilie, care au condus la devastarea Parlamentului şi a Administraţiei prezidenţiale. În prezent, jurnalista se află în arest la domiciliu pentru 10 zile.
