Pe aceeași temă
La 9 septembrie, prestigiosul institut de cercetare German Marshall Fund (GMF) a publicat pentru al optulea an consecutiv un raport de monitorizare şi evaluare a atitudinilor publice reprezentative din spaţiul euroatlantic. Studiul, ce reflectă modul în care se poziţionează opinia publică faţă de problemele importante ce definesc relaţiile transatlantice, a fost realizat în Statele Unite şi 12 state europene (Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Spania, Turcia, România şi Bulgaria) în perioada 9 iunie-1 iulie 2009, pe un eşantion de 13.000 de respondenţi. În continuare vă vom prezenta cele mai importante rezultate ale monitorizării.
“Mitologia Obama” nu a cucerit Noua Europă
Din sondajul realizat de GMF se poate observa faptul că “Noua Europa” este mai sceptică atunci când se încearcă o contabilizare a cotei de popularitate a preşedintelui Obama în statele din Centrul şi Estul Europei, de doar 64%, faţă de 86% cât este în “Vechea Europă”. Acest clivaj este şi mai profund atunci când ne uităm la diverse atitudini naţionale: dacă în Franţa cota de popularitate a actualului lider de la Casa Albă era cu 77 % mai mare decât cea a predecesorului său, în România şi Polonia popularitatea noului preşedinte a crescut doar cu 14% , respectiv 11% faţă de cea înregistrată de Bush în 2008. Generic, deşi la nivelul statelor din Est rata de sprijin a activităţii preşedintelui Obama a crescut cu 32% faţă de cea a administraţiei Bush, totuşi în Vest asistăm la o creştere cu 69%.
Est-europenii din ce în ce mai mai puţin atlantişti?
Se constată totodată o tendinţa îngrijoratoare atunci când se încearcă o măsurare a atitudinilor publice faţă de relevanţa NATO, pilonul strategic al alianţei dintre Europa şi Statele Unite: doar 53% dintre europenii din Est, faţă de 63% în Vest, văd NATO ca fiind esenţial. Să fie oare acesta un semnal al faptului că Noua Europă începe să privească din ce în ce mai mult spre Bruxelles, să devină predominant eurocentrică, devenind în acelaşi timp mai puţin atlantistă? Important de precizat este faptul că 45% dintre respondenţii din Estul Europei (faţă de 39% în Vest) consideră necesară dezvoltarea unui parteneriat multidimensional (de securitate, diplomatic şi economic) între UE şi Statele Unite. Generic, românii continuă să rămână cei mai proamericani din Est, urmaţi de către polonezi, în timp ce slovacii şi bulgarii se află la celălalt capăt al spectrului.
Clivajul continuă şi atunci când ne referim la atitudinea faţă de Rusia. La întrebarea dacă se preferă acordarea unor concesii majore Moscovei (precum îngheţarea procesului de extindere a Alianţei la Est) în schimbul securizării unor contracte energetice cu Rusia, doar 28% dintre cei intervievaţi în Europa de Est au optat pentru realizarea unui astfel de compromis. Totodată, însă, 41% dintre respondentii din Vest ar fi favorabili unei astfel de politici. Pe de altă parte, însă, sondajul ne arată că statele din Noua Europă (în special Bulgaria-36% şi România-38%) sunt mai puţin tentate (59%), faţă de cele din Vechea Europă (66%) să utilizeze presiuni diplomatice sau să adopte politici de cofruntare pentru a obliga Rusia să-şi îndeplinească angajamentele energetice. Pe fond însă, sondajul GMF nu confirmă imaginea tradiţională a unui Est rusofob şi a unui Vest care cochetează în mod natural cu Moscova. Deşi anxietatea faţă de Rusia a crescut în ultimii 3 ani, totuşi, în 2009, cetăţenii din Vestul Europei şi-au exprimat într-o proporţie mai mare (69%) faţă de 63% în Noua Europă, preocuparea şi îngrijorarea faţă de tratamentul pe care Rusia îl aplică vecinilor săi. Sondajul ne mai spune că 7 din 10 europeni (70%) consideră că UE ar trebui să ofere asistenţa de securitate democraţiilor emergente-Ucraina şi Georgia (în acelaşi timp în statele membre NATO există majorităţi puternice, în jur de 62% , favorabile asumării unor politici similare din partea NATO).
Iranul-element de clivaj major între cele două maluri ale atlanticului
Un element de ruptură între atitudinile publice existente în SUA şi Europa este chestiunea Iranului: pe de o parte, 53% dintre cetăţenii UE ar opta pentru extinderea regimului de sancţiuni internaţionale în cazul în care eforturile diplomatice ar eşua să prevină nuclearizarea Iranului, însă exclud opţiunea utilizării forţei militare; pe de altă parte, 47% dintre americani sprijină consolidarea presiunii diplomatice asupra Teheranului, menţinând în acelaşi timp opţiunea utilizării forţei militare.
Afganistanul-războiul lui Obama, nu şi al Europei
Atunci când măsoară sprijinul public existent pe ambele maluri ale Atlanticului pentru operaţiunea din Afganistan, sondajul GMF ne arată că în Europa popularitatea primei misiuni de apărare colectivă din istoria NATO se află în cădere liberă: 2/3 dintre europeni (63%) privesc cu scepticism şansele de stabilizare a Afganistanului, în timp ce 56% dintre americani privesc cu optimism şansele sale de reuşită. Pe fond, trebuie remarcat că în ciuda cotei de popularitate pe care liderul de la Casa Albă o are în Europa, mai mult de jumătate dintre cetăţenii din Vestul Europei (55%) şi 69% dintre cetăţenii din Estul Europei doresc reducerea sau chiar retragerea trupelor lor din Afganistan. Şi asta într-un context în care se aşteaptă ca Obama să ceara NATO o suplimentare a forţelor dislocate în Afganistan, în vederea lansării, în următoarele 12 luni, a unei ample campanii de contrainsurgenţă. Încet, dar sigur, sondajul GMF arată că Afganistanul pare să se transforme în războiul lui Obama, devenind tot mai puţin războiul Europei.
