Românii spun că era mai bine în comunism, la fel ca rușii, contrar celorlalte state fost comuniste

Laurentiu Gheorghe | 12.11.2019

Peste 50% dintre români se declară nostalgici ai comunismului, cea mai mare pondere în rândul statelor fost comuniste din UE, la paritate cu Rusia, conform unui sondaj Ipsos.

Pe aceeași temă

Căderea comunismului în 1989 este percepută diferit în fostele țări comuniste. Cel mai bine în sondajul Ipsos stă Polonia, țară care a reușit să atingă nivelul de economie dezvoltată, polonezii considerând că viața li s-a îmbunătățit atât la nivel național (55%) cât și la nivelul comunităților (50%).

Lucrurile stau cu totul altfel în România, potrivit sondajului iIpsos:

52% dintre români dezaprobă ideea că viața s-a schimbat în bine pe plan național (în special persoanele cu vârsta cuprinsă între 35 și 49 de ani, care au prins finalul Epocii de Aur, sau cei proveniți din gospodării cu venit mediu). Această cifră ne plasează pe ultimul loc prin comparație cu alte cinci țări investigate pentru acest capitol, la paritate cu Rusia.

La nivelul comunităților, 31% dintre românii intervievați consideră că viața s-a îmbunătățit în acest timp – în egală măsură cu locuitorii din Ungaria. În această privință, România devansează atât Germania (27% acord) cât și Rusia (17%).

Europa a devenit un loc mai sigur ca urmare a căderii Zidului Berlinului și a prăbușirii regimurilor comuniste, sunt de acord 29% dintre respondenții la nivel global. Această opinie este mai pronunțată în rândul cetățenilor din Turcia (45%), Polonia (41%), Marea Britanie (36%) și România (34% la nivel național și respectiv 45% în rândul segmentului tânăr, cu vârsta până în 35 de ani). Concluzia nu e însă valabilă pentru Belgia, Rusia sau Germania, unde peste 40% dintre cei intervievați (în special seniorii de peste 50 de ani) resping această afirmație.

La nivel global, această idee este susținută mai degrabă în rândul bărbaților, tinerilor sub 35 de ani, persoanelor din gospodării cu venit mare sau celor cu educație superioară.

Pe de altă parte, 28% dintre participanții la studiu sunt de părere că Europa de Est și Europa de Vest împărtășesc țeluri comune, mai ales cei din Turcia (44%), Marea Britanie, Polonia (câte 35%, fiecare) și România (34%). Germanii, belgienii și ungurii se regăsesc la polul opus: cel puțin 30% dintre respondenții proveniți din aceste țări dezaprobă ipoteza unei armonizări.

Per total, scepticismul față de existența unor scopuri concordante între Estul și Vestul continentului nostru se manifestă în special în rândul seniorilor (29%), inclusiv în România (33%).

O treime dintre participanții la studiu (30%) consideră că Germania a devenit prea puternică în Europa. Acest punct de vedere predomină în Turcia, Spania (60%, fiecare) sau Italia (54%), în special în rândul publicului cu vârsta peste 50 de ani. Cetățenii din Marea Britanie și Franța au o opinie moderată despre acest subiect, în timp ce jumătate din germani sau olandezi resping această idee.

Aproape 40% dintre români susțin ideea ascensiunii teutone, mai ales cei din segmentul 35+.

****

Studiul Ipsos – al treilea grup mondial de cercetare de piaţă – s-a desfășurat în perioada septembrie-octombrie 2019 în rândul a 12.005 respondenţi cu vârste cuprinse între 16 şi 74 de ani, din 16 ţări (Australia, Belgia, Canada, Franța, Germania, Italia, Marea Britanie, Olanda, Polonia, România, Rusia, Spania, Suedia, Statele Unite, Turcia, Ungaria). În România au participat 500 de respondenţi. Interviurile au fost realizate online, pe baza panelului Ipsos.

În România, grupul Ipsos este prezent prin două entităţi, Ipsos România şi Ipsos Interactive Services, şi are peste 1.000 de angajaţi.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22