Pe aceeași temă
De aceeași procedură este vizată și Irlanda, pentru că nu a implementat decât parțial prevederile din directiva europeană.
Comisia Europeană a cerut Curții ca cele trei țări să plătească o sumă forfetară și penalizări pentru fiecare de zi de întârziere până când vor fi luate toate măsurile necesare.
"Spalarea banilor si finantarea teroristilor afecteaza Uniunea Europeana ca un intreg. Nu ne permitem sa lasam orice tara membra sa fie veriga slaba. Spalarea banilor intr-o tara poate si deseori chiar duce la infractiuni in alte tari membre. Tocmai de aceea solicitam tuturor statelor membre sa urmeze pasii necesari pentru a opri spalarea banilor, si, prin urmare, sa taie fondurile teroriste.
Vom continua sa urmarim indeaproape si in mod prioritar punerea in aplicare a acestor norme UE de catre statele membre", a declarat Vera Jourova, comisarul european pe Justitie.
Statele membre aveau termen pana pe 26 iunie 2017 sa transpuna in legislatia nationala directiva europeana privind combaterea spalarii banilor.
"Neimplementarea la timp a acestei directive ne duce direct spre Curtea de Justiție a UE și plata unor sancțiuni foarte mari. Ar fi prima dată în istoria noastră de membru UE când am fi obligați să plătim sancțiuni. 11 ani am reușit să evităm o asemenea contraperformanță. Și mai grav este că o asemenea condamnare ar putea veni în perioada exercițiului de către România a Președinției Consiliului UE din 2019. Eu am atras în mod repetat atenția factorilor decizionali din zona afacerilor europene, însă fără rezultat. Am spus în mod repetat că o Ordonanță de Urgenţă ne-ar fi salvat și ar fi creat premisele clasării acestui dosar", a declarat Horaţiu Radu, fostul agent al României la Curtea de Justiţie a UE.
Prevederile din directiva ar consolida regulile existente deja prin:
- consolidarea obligatiei de evaluare a riscurilor pentru banci, avocati si contabili;
- stabilirea unor cerinte clare privind transparenta cu privire la proprietatea beneficiara pentru companii;
- facilitarea cooperarii si a schimbului de informatii intre unitatile de informatii financiare din diferite state membre pentru a identifica si urmari transferurile suspecte de bani, astfel incat sa poata fi prevenite si detectate infractiunile de spalare de bani sau finantarea terorismului;
- stabilirea unei politici coerente fata de tarile din afara UE care au norme incomplete de combatere a spalarii banilor si a finantarii terorismului;
- consolidarea competentelor de sanctionare ale autoritatilor competente.
Privind aceasta directiva europeana, Comisia Europeana a declansat proceduri de infringement, pentru necomunicarea masurilor de transpunere a directivei, impotriva a 20 de state membre. 3 state se afla in faza de sesizare a instantelor; 9 se afla in stadiul motivarilor, iar alte 8 tari se afla in stadiul scrisorilor formale de instiintare.
Intre timp, majoritatea statelor membre au adoptat legile relevante. Comisia analizeaza acum cu atentie daca legile transpun integral dispozitiile directivei privind combaterea spalarii banilor, inainte de a decide daca opresc sau nu procedurile initiate impotriva tarilor membre.
