Pe aceeași temă
Sondajul Eurostat dă indicatori despre comportamentele de consum, însă, nu și despre câștiguri și despre raportul dintre acestea și prețuri, sondajul fiind consacrat exclusiv comportamentului de consum. Despre câștiguri și raportul acestora cu prețurile se poate deduce, însă, din chiar contextul explicitării cheltuielilor comparativ cu media europeană. Pentru că situația se schimbă fundamental când este o opțiune alocarea câștigurilor exclusiv pe mâncare și utiltăți sau când pur și simplu nu mai rămân bani pentru altceva, cum ar fi preocupările culturale, de recreere și relaxare, cu bifarea destinațiilor turistice în concedii și pentru achiziția de haine și autoturisme, unde media românilor este codașă, acestea fiind considerate un lux la care nu au acces decât foarte puțini dintre români. Așadar, în ciuda faptului că este destinat surprinderii comportamentului de consum, sondajul dă nota, de fapt, despre sărăcia românilor, nivelul scăzut al câștigurilor și despre raportul nefast al acestora cu prețurile în social-democrația PSD.
Eurostat spune că gospodăriile din România alocă cel mai mare procent din cheltuieli pentru mâncare din UE, adică 26.4% faţă de media UE care cheltuie 11.1%, scrie Adevărul. După România urmează Lituania (20.6%), Estonia (18.7) şi Bulgaria (17.9%).
Următoarele cheltuieli semnificative pentru români sunt cele legate de întreţinerea locuinţei, apă, electricitate şi gaz. Mai exact, gospodăriile românești scot, în medie, 21.9%. Aici, însă, nu este o diferenţă foarte mare în comparaţie cu media UE care este 24,5%.
Pentru transport, românii plătesc în medie 11.2% din venit, un procent mai scăzut decât media UE care alocă 12.9%, pentru transportul public românii cheltuie mai mulţi bani decât media europeană, adică 3,3% în raport cu 2,8%, cât este media UE.
În schimb, românii alocă mai puţini bani faţă de ceilalţi europeni pentru cumpărarea de maşini sau întreţinerea acestora.
România se află pe locul al III-lea atât în privinţa procentului de cheltuieli pentru sănătate, cât şi pentru educaţie. Asta, deşi accesul la educaţie ar trebui să fie gratuit, potrivit Constituţiei.
Concret, românii alocă 6% din buget (înaintea bulgarilor sau a belgienilor) pentru medicamente şi îngrijire medicală la spital/domiciliu faţă de media UE care cheltuie 3.9%.
La educaţie, România se află pe locul III, la egalitate cu grecii şi înainte de irlandezi şi ciprioţi, alocând 2.1% din venituri, în timp ce media UE cheltuie 1.2%.
Pe de altă parte, dacă media europeană cheltuie aproximativ 8.5% din buget pentru activităţi de recreere şi cultură (concedii, cărţi, ziare, hobby-uri, participarea la evenimente culturale), românii alocă doar 5.8%, poziţionându-se pe penultimul loc, după Grecia (4.5%).
De asemenea, românii cheltuie mai puţini bani şi pentru haine. Astfel, dacă noi scoatem din buzunar doar 2.6% - fiind pe antepenultimul loc după Bulgaria şi Islanda, media europeană alocă 3.9%.
În schimb, când vine vorba de încălţăminte românii sunt la un nivel similar cu media europeană, cheltuind 1%.
Românii cheltuie mai mulţi bani decât media europeană pentru alcool. Românii se află printre cetăţenii europeni care cheltuie cei mai mulţi bani pentru alcool, tutun şi narcotice, deşi suntem cei mai săraci din UE (după Bulgaria). Mai exact, alocăm 5.7% din buget comparativ cu media UE care cheltuie 3.9%.
„Românii sunt printre cei mai săraci cetăţeni din UE. Asta evident că are ca efect alocarea unui procent mai mare din venituri pentru cheltuielile de subzistenţă precum hrana sau utilităţile, care vin la pachet cu mai puţini bani rămaşi pentru cultură şi alte activităţi de recreere. Apoi, dacă vorbim de faptul că scoatem mai mulţi bani pentru serviciile de sănătate şi educaţie trebuie să ne raportăm la două lucruri: ineficienţa sistemelor şi neîncrederea românilor în acestea. În momentul în care spitalele şi şcolile nu au resursele necesare, eşti nevoit să scoţi bani din propriul buget pentru a-ţi asigura o viaţă decentă“, explică sociologul George Butunoiu rezultatele Eurostat.
