Pe aceeași temă
Imediat după căderea regimului sovietic, în 1991, acest tip de celebrare cu mii de soldaţi, cu tancuri şi cu avioane, cu transportoare de rachete şi cu sute de mii de spectatori şi-a pierdut din amploare, punând accentul mai degrabă pe dimensiunea istorică a evenimentului. Vladimir Putin, însă, un pur produs al KGB-ului şi al epocii sovietice, a reintrodus ideea de demonstraţie internaţională de forţă. Ceea ce a făcut şi joi Armata Roşie, prezentându-şi cam tot ce are mai bun în materie de armament: rachetele cele mai perfecţionate, cele mai redutabile blindate şi purtătoare de trupe, elicoptere, bombardiere strategice de tip Tupolev 160, avioanele de vânătoare de tip MIG 29.
În jur de 11 mii de soldaţi au defilat, iar în tribuna oficială s-a aflat bineînţeles Vladimir Putin, înconjurat de ofiţeri superiori şi de veterani cu pieptul doldora de medalii.
"Ne vom aminti întotdeauna că Rusia şi Uniunea Sovietică sunt cele care au făcut să eşueze proiectele sângeroase ale naziştilor şi care i-au împiedicat să controleze lumea", a spus Vladimir Putin în alocuţiunea sa. Şi tot el a mai ţinut să sublinieze "soldaţii noştri au protejat libertatea şi independenţa, apărându-şi cu abnegaţie patria, eliberând Europa şi obţinând o victorie a cărei grandoare va rămâne în memorii timp de secole". Din punctul de vedere al istoriografiei oficiale ruse, s-ar părea că debarcarea aliată în Normandia a fost un eveniment minor.
Probabil că dacă am compara discursurile succesive rostite, din 1945 încoace, cu prilejul acestei zile de 9 mai de Stalin, de Hruşciov, de Brejnev sau de Andropov cu discursul lui Putin, am descoperi că ele seamănă ca tot atâtea picături de apă. În orice caz, Putin se înscrie prin stilul său într-o deplină continuitate cu tradiţiile Uniunii Sovietice, dar şi cu cele ale Rusiei Imperiale.
Europa este însă prea împotmolită astăzi în criza sa economică şi în problemele sale de identitate, pentru a evalua consecinţele posibile ale acestei politici, mai ales că Vladimir Putin are şansa de a rămâne la putere până în 2024.
Cum spun unii comentatori, Vladimir Putin are un imens bulevard în faţa sa, pe plan intern şi internaţional, pentru a-i reda Rusiei "grandoarea" de pe vremea lui Stalin, când jumătate din planetă tremura în faţa "tătucului". Anul trecut, când a revenit în fruntea Kremlinului, Putin a anunţat un nou efort, fără precedent, de înarmare a Rusiei, de natură să absoarbă 600 de miliarde de euro în decurs de un deceniu. "Rusia trebuie să fie puternică", iată deviza politică a lui Vladimir Putin, sintetizată doar în câteva cuvinte. Putin mai este convins şi de faptul că ruşilor le place să vadă un om puternic în fruntea unei Rusii puternice.
Nimeni nu poate contesta de altfel imensa popularitate pe care şi-a câştigat-o Putin, după ce a pus capăt perioadei Elţîn, când experţi americani îl învăţau pe acesta la Kremlin cum să conducă economia Rusiei şi cum să accelereze privatizările. La ora aceea, şocul a fost atât de mare pentru ruşi, iar haosul atât de evident, încât fără nici o ezitare, majoritatea ruşilor a optat pentru "stabilitatea" adusă de Putin, în locul aşa-zisei "democraţii" propuse de Elţîn. Acum, însă, sunt semne că "putinismul" începe să irite tot mai mult societatea civilă rusă, într-un context în care nici economia nu mai este atât de dinamică. Ceea ce nu înseamnă că Putin nu-şi va continua politica începută în urmă cu 13 ani, de redresare a unei Rusii pentru care Occidentul este un partener, dar nu şi un model.
Sursa: rfi.ro
