Pe aceeași temă
Acordul de la Cairo la jumatatea drumului
In septembrie 1994, aproximativ 11.000 de participanti din peste 179 de tari s-au adunat la Cairo in cadrul ICDP pentru a stabili un Program de Actiune referitor la prioritatile comunitatii internationale in domenii precum: drepturile omului si drepturile femeii, sanatatea reproducerii, educatie, violenta domestica, migratie, controlul asupra HIV/SIDA etc. Termenul limita pentru implementarea acestui Program, cunoscut si sub numele de Acordul de la Cairo, a fost stabilit pentru anul 2015. Conferinta de la Londra a avut ca scop evaluarea rezultatelor obtinute in indeplinirea Programului de la Cairo la jumatatea drumului, dar si alcatuirea unei agende de lucru pentru urmatorii 10 ani. Pe parcursul celor trei zile au avut loc sesiuni stiintifice intre experti din domeniile politic, cultural si stiintific, structurate pe cateva teme majore precum: starea actuala a populatiei lumii in contextul globalizarii, al presiunilor exercitate de gruparile religioase conservatoare si fundamentaliste, al securitatii internationale si al "imbatranirii" populatiei; o noua abordare a problemelor in combaterea HIV/SIDA in stransa legatura cu serviciile de sanatate a reproducerii; revolutia culturala - impactul informaticii si al tehnologiei moderne asupra valorilor traditionale familiale si drepturilor omului. Sesiunile stiintifice au fost urmate in a doua parte a zilei de ateliere simultane, pe grupuri de lucru, organizate, la randul lor, in functie de subiectele de discutie: eradicarea saraciei, prevenirea si combaterea HIV/SIDA, avortul, accesul femeilor la serviciile de sanatate si planificare familiala, strangerea de fonduri si utilizarea acestora, drepturile femeilor. Unul dintre punctele fierbinti ale dezbaterilor a fost discutia pe marginea schimbarii de pozitie a guvernului SUA in privinta politicilor din domeniul sanatatii. Este vorba de o lege promulgata pentru prima data de presedintele Ronald Reagan, in 1984, care a fost apoi abrogata pentru a fi repromulgata de administratia George W. Bush in 2001. Legea interzice alocarea de catre guvernul american de fonduri pentru planificare familiala organizatiilor care promoveaza practicarea avortului sau ofera servicii de consiliere in acest domeniu. In schimb, guvernul american a alocat aproximativ 15 miliarde de dolari pentru programele de combatere a HIV/SIDA, cu conditia ca o treime din suma sa fie destinata promovarii abstinentei pana la casatorie, in randul tinerilor. Mai mult, cu toate ca, in 1994, SUA au fost unul din principalii sustinatori ai Programului de Actiune, administratia Bush si-a manifestat, in mod repetat, dezaprobarea fata de unele aspecte ale Acordului de la Cairo si a oprit, incepand cu 2002, alocarea de fonduri catre UNFPA (United Nations Population Fund). Participantii la conferinta de la Londra au criticat, in unanimitate, atitudinea guvernului american, subliniind faptul ca retragerea fondurilor catre UNFPA poate avea consecinte dezastruoase in randul populatiei, mai ales in randul femeilor. Astfel, potrivit statisticilor, cele 34 de milioane de dolari care ar fi trebuit sa ajunga in 150 de tari prin intermediul UNFPA ar fi putut sa previna peste 2 milioane de nasteri nedorite (prin distribuirea de contraceptive), 800.000 de avorturi, 4.700 de decese materne la nastere si 77.000 de decese infantile. "In contextul politic actual, o discutie deschisa pe teme legate de sanatatea reproducerii pare a fi imposibila. Promovarea abstinentei nu va ajuta femeile tinere sa evite sarcinile nedorite, violul sau infectarea cu HIV. A pune la indoiala eficacitatea prezervativului ca metoda contraceptiva este total eronat din punct de vedere stiintific, pentru ca, atunci cand e folosit, acesta ofera protectie", a subliniat Lieve Fransen (Comisia Europeana pentru Dezvoltare) referindu-se la politica dusa de SUA.
5 milioane de oameni infectati anual cu virusul HIV
O alta problema majora, departe de a fi rezolvata, in ciuda eforturilor sustinute din partea organizatiilor mondiale si a factorilor de decizie guvernamentali, este cea a raspandirii HIV/SIDA, cu precadere in randul populatiilor discriminate (pe criterii politice, etnice, religioase, de sex) sau al celor care traiesc la limita saraciei. Intr-un studiu intitulat ICPD la 10 ani. Unde ne aflam?, realizat de PAI (Population Action International) si FCI (Family Care International) si lansat in cadrul dezbaterilor, cifrele sunt destul de alarmante: virusul HIV este inca principala cauza de deces pentru persoanele cu varste cuprinse intre 15-49 de ani; pana astazi, a ucis peste 28 de milioane de oameni, dintre care 3 milioane numai in 2003. De asemenea, s-a demonstrat ca femeile sunt mai vulnerabile la infectarea cu HIV decat barbatii. In prezent, mai mult de 40 de milioane de oameni traiesc cu aceasta maladie cumplita, jumatate dintre ei fiind femei si copii. Anual, aproximativ 5 milioane de oameni sunt infectati cu virusul HIV. O situatie similara intalnim si in ceea ce priveste rata avorturilor: in fiecare an, aproximativ 70.000 de femei mor din cauza complicatiilor provocate de avort, dintr-un total de 19 milioane de avorturi efectuate in conditii improprii. 99% dintre acestea se intampla deoarece o treime din sarcini sunt nedorite, iar avortul este interzis in majoritatea tarilor in curs de dezvoltare. Ba mai mult, in tarile unde exista o lege a avortului, acesta este, cel mai adesea, inaccesibil majoritatii femeilor, fie din cauza saraciei, fie a ignorantei sau a lipsei specialistilor care sa ofere astfel de servicii in conditii de maxima siguranta. Tinand cont de o serie de indicatori (venitul anual pe cap de locuitor, media anuala a nasterilor, numarul cazurilor de violenta domestica raportate de femei, rata mortalitatii infantile, numarul persoanelor infectate cu HIV, procentul de femei care folosesc metode contraceptive moderne etc.), raportul face o clasificare a 133 de tari in 5 categorii, de la cele cu risc maxim la cele cu risc minim. Romania se afla in cea de-a doua categorie, a tarilor cu risc scazut, care au inregistrat un progres semnificativ in ultimii ani in privinta serviciilor de sanatate a reproducerii.
Sanatatea reproducerii - o responsabilitate a tuturor
Concluziile arata o imbunatatire a situatiei globale fata de 1994, dar rezultatele sunt departe de a fi satisfacatoare. Astfel, accesul la contraceptive s-a imbunatatit, dar aproximativ 123 de milioane de cupluri care nu doresc un al doilea copil nu au acces la servicii de planificare familiala. Din ce in ce mai multe femei detin posturi de decizie, dar numarul acestora e inca foarte mic comparativ cu cel al barbatilor, iar reprezentarea lor in parlament e destul de redusa. In ciuda legalizarii avortului intr-o serie de tari, aproximativ una din 10 sarcini se incheie cu un avort realizat in conditii improprii. Rata sarcinilor in randul adolescentelor este comparativ egala cu cea de acum 10 ani, la fel si numarul femeilor care mor din cauza complicatiilor ivite la nastere. Numarul persoanelor seropozitive este in crestere fata de 1994, iar dintre acestea, mai mult de jumatate sunt femei. Conferinta de la Londra "deschide un nou capitol in lupta pentru sanatatea reproducerii si drepturile omului. La jumatatea drumului pentru indeplinirea Programului de Actiune de la Cairo, nu suntem inca la inceputul sfarsitului, dar cel putin am ajuns la sfarsitul inceputului", a spus Steven Sinding, directorul general al IPPF, parafrazandu-l pe Churchill. "Prima decada a inregistrat progrese semnificative pe numeroase fronturi, dar a impus si o serie de imense provocari pentru cei care se afla aici, la aceasta conferinta, si pentru colegii nostri de pretutindeni. Am reusit sa ne punem de acord asupra catorva puncte critice si sa ne stabilim prioritatile pentru perioada urmatoare, iar promovarea drepturilor omului si a accesului universal la serviciile de sanatate a reproducerii este o responsabilitate pe care trebuie sa ne-o asumam cu totii", a adaugat Steven Sinding in incheiere. Este de mentionat faptul ca, pentru prima data in istoria acestor conferinte, reprezentanti din randul tinerilor au fost invitati sa participe activ la dezbateri, nu doar in calitate de observatori. De fapt, pe 30 august, in ziua premergatoare conferintei, s-a organizat Ziua Tinerilor - o intalnire la care au luat parte aproximativ 100 de reprezentanti ai organizatiilor de tineret din 56 de tari. Reuniti sub sloganul "Cetatenii tineri vor sa-si exercite drepturile legate de sanatatea reproducerii", acestia au cerut ca drepturile tinerilor sa fie recunoscute, oferite si protejate de catre institutiile guvernamentale, iar tinerii sa fie consultati in luarea deciziilor, mai ales in probleme care-i privesc in mod direct, cum ar fi: educatia, accesul la serviciile de sanatate (in special cele legate de contraceptie si sanatatea reproducerii), accesul la informatie etc., pentru ca, asa cum spunea unul dintre ei, "nu trebuie sa fim considerati parte a problemei, ci parte a solutiilor in rezolvarea problemei".
