Pe aceeași temă
Dialogul între deputatul PSD și doi deputați USR în plenul Camerei Deputaților
Fostul ministru USR al Justiției, Stelian Ion:
Cred că un titlu mai potrivit pentru aceasta ar fi fost „legea privind oligarhia judiciară”, pentru că asta face această lege, stabilește puteri nemăsurate pentru șefii de instanțe, pentru parchete, pentru procurorul general, pentru membrii CSM, pentru președintele instanței supreme
Legea nu este pusă în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția, cu recomandările MCV, cu recomandările GRECO. Dimpotrivă
Un stat eșuat patronat de președintele Iohannis, care își dorește anumite legi ale educației dirijate de o persoană acuzată de plagiat, își dorește legi ale securității naționale impuse cu forta și își dorește și o justitie strâmbă. Nu-i convine o justiție corecta care să analizeze licitațiile cu dedicație pentru prieteni, premierul, la fel
Cum vă asigurați această oligarhizare a justiției? Prin niște instrumente pe care le dați la îndemâna unor persoane numite politic - procurorul general. Este un control politic pe dosare
Deputatul PSD, Radu Cristescu:
Mă uit de o oră și jumătate cine sunt moraliștii din Parlament: un grup infracțional organizat, pe numele lui USR, condus din umbră de un penal, pe numele lui Barna (fostul președinte al USR Dan Barna, n.r.).
Mă uit și la ministrul nulitate de la justiție, Stelică, care are și un certificat de handicapat, nu trebuie să-l prezentați, că se vede.
Nu vă e rușine, mă, hoților care sunteți? Nu vă e rușine să veniți să dați lecții de moralitate? Uitați-vă, băi, la voi, o mână de hoți sunteți.
Deputatul USR, Claudiu Năsui:
Aceasta e adevărata față a PSD. Un traseist care lingea clanțele la turnătorul Petrov (fostul președinte Traian Băsescu, n.r.) acum câțiva ani, care a venit la voi în partid și se preface acum că e luptător pentru dreptate.
Ăsta e PSD, îi vedeți - înjură, e grobian, așa se comportă. Și acum câtva timp, era lingău de clanțe în alt partid.
Deputatul PSD, Radu Cristescu:
Bă, chiar nu vă e rușine, bă, ipocriților, securiștilor, hoților care sunteți.
Și am uitat să vă spun: nu mai intrați câte doi în cabina de baie, să vă pupați pe guriță".
<iframe src="https://www.facebook.com/plugins/video.php?height=314&href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Fcameradeputatilor%2Fvideos%2F1239449983573174%2F&show_text=false&width=560&t=0" width="560" height="314" style="border:none;overflow:hidden" scrolling="no" frameborder="0" allowfullscreen="true" allow="autoplay; clipboard-write; encrypted-media; picture-in-picture; web-share" allowFullScreen="true"></iframe>
Dezbaterile cu strigăte și jigniri au avut loc în plenul Camerei Deputaților pe proiectul de lege privind organizarea judiciară, care face parte din pachetul celor trei legi ale justiției. Toate amendamentele opoziției au fost respinse, așa cum s-a întâmplat și în comisia specială, iar actul normativ urmează să intre la votul deputaților.
Guvernul Ciucă a adoptat în luna august cele trei legi ale justiției, criticate de o parte a sistemului și societatea civilă. Noile legi ale justiției au fost elaborate de guvern cu scopul de a îndrepta modificările nocive făcute în guvernarea PSD.
Asociațiile de magistrați au vorbit despre "compromiterea unor progrese făcute în lupta anticorupţie şi împotriva crimei organizate", spunând că "partenerii europeni sunt înșelați fără nicio reținere de către ministrul Justiției, într-un joc insidios și nesfârșit", pentru că sunt menținute multe dintre modificările nocive criticate de organismele internaționale în ultimii ani.
Patru probleme
Procurorul militar Bogdan Pârlog, co-președinte al Asociației "Inițiativa pentru Justiție", a enumerat, pentru Hotnews.ro, patru principale probleme în noile legi ale Justiției, despre care spune că "reflectă poziția de putere a Ministerului Afacerilor Interne (MAI) și a grupului de interese care după revoluție a condus discreționar MAI".
Principala problemă semnalată este legată de Poliția Judiciară. Mai exact, prin noile modificări dispar reglementările privind detașarea polițiștilor judiciari în parchete, pentru a lucra la anchete alături de procurori:
"Indirect, se desființează serviciul tehnic al Ministerului Public, pentru a nu mai putea face interceptări, de exemplu.
Prin scoaterea oricărei mențiuni referitoare la poliția judiciară din legea de organizare judiciară se lipsește de conținut dispoziția constituțională care reglementează activitatea poliției judiciare sub conducerea parchetelor. Se revine la perioada anterioară integrării României în Uniunea Europeană, când Poliția Judiciară era un instrument strict la dispozitia politicului.
Se încearcă, astfel, lipsirea Parchetului de mijloacele necesare efectuării unei anchete eficiente.
Vor să raporteze totul la organizarea Politiei, chiar și pentru admiterea în magistratură să conteze modul de organizare stabilit de MAI".
O altă problemă reclamată este că se încearcă transformarea procurorului general în "superprocuror", pentru că acesta va putea infirma soluțiile procurorilor.
Astfel, au fost introduse reglementări care asigură posibilitatea procurorului general al Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție de a infirma motivat toate măsurile și soluțiile dispuse de procurori (inclusiv de procurorii DNA și DIICOT). "Dacă nu este prevăzut expres altceva, procurorul general poate infirma soluția procurorului de caz", spune procurorul Bogdan Pîrlog.
O a treia critică este legată de reducerea unora dintre atribuțiile Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii si transferarea acestora către procurorul general în privința delegărilor și detașărilor.
"Se discutase cu asociațiile de magistrați și propunerea noastră, care se regăsea și în forma legilor trimisă Comisiei Europene, era să existe examen scris la Drept penal si la Drept procesual penal pentru accederea în funcțiile de conducere. Functiile de conducere se obțin, practic, printr-un poces de memorare. De exemplu, eu pentru a obține postul de prim-procuror trebuie să învăț teoriile motivationale de la sfârșitul secolului 19 și până acum", a afirmat procurorul.
El mai reclamă că prin noile reglementări procurorii șefi ai parchetelor curților de apel și președinții curților de apel vor fi cei care vor controla discreționar promovările pe post și, astfel, "se va întări sistemul clientalar și descentralizarea":
"Se revine de la sistemul de dinainte de legile justiției.
"Nu mai există exemen meritrocratic. Sistemul este acum în două etape. Va rămâne promovarea pe post, dar va dispărea promovarea efectivă, adică nu va mai fi pe bază de exemen. O comisie stabilită de facto de procurorii generali ai parchetelor curților de apel și de președinții curților de apel stabilește pe baza evaluării dosarelor cine promovează si cine nu".
