Pe aceeași temă
In opt iunie, liderul grupului popularilor din Parlamentul European, Manfred Weber, a cerut discutarea situatiei premierului Victor Ponta – urmarit penal de DNA – in Legislativul de la Bruxelles. Astazi, scandalul care il are in centru pe premierul social-democrat al Romaniei e supus unei dezbateri in Comisia pentru Libertati Civile si Justitie (LIBE) din PE.
UPDATE: Monica Macovei, in cadrul dezbaterii din PE privind situatia politica de la Bucuresti: Romanii nu au nicio vina ca au un premier care dispretuieste Justitia si se ascunde in spatele imunitatii parlamentare
---
Alaturi de situatia lui Ponta, europarlamentarii supun atentiei si controversa din jurul incercarilor repetate de modificare a legislatiei penale pe care Parlamentul de la Bucuresti le promoveaza, potrivit Digi24.
"Situatia din Romania este ingrijoratoare. Este inacceptabil ca PSD vrea sa blocheze cercetarile. Directia Nationala Anticoruptie trebuie lasata sa investigheze spre a aduce lumina in cazul acuzatiilor grave aduse lui Ponta", a declarat Manfred Weber, la acel moment.
Acum, europarlamentarii romani, alaturi de colegii lor europeni, dezbat pe baza acestui subiect.
„Am ajuns să discutăm despre România în comisia LIBE pentru că Victor Ponta și majoritatea sa parlamentară atacă justiția, atacă instituțiile statului și vor să schimbe Codul penal și Codul de procedură penală așa, dintr-o dată”, a spus Monica Macovei in PE, potrivit sursei citate.
„Cazul premierului se referă la un dosar din 2006, 2007, care a fost închis în 2012 în glorioasa guvernare Traian Băsescu, și pentru aceste argumente, plus asocierea cu ziua moțiunii de cenzură, probabil Parlamentul român a decis să nu ridice imunitatea”, a fost reactia social-democratului Victor Bostinaru.
Ce spune prim-vicele Comisiei Europene despre modificarile Codurilor Penale
De altfel, incercarile Legislativului roman de a modifica Codurile Penal si de Procedura Penala a provocat o reactie a prim-vicepresedintelui Comisiei Europene. Intr-o scrisoare trimisa Camerei Deputatilor in 9 iunie, Frans Timmermans atrage atentia asupra posibilelor efecte ale modificarii legislatiei penale.
In documentul prezentat de Stiri pe surse, Timmermans avertizeaza ca modificarile la Codul Penal care ar limita puterile "sistemului de justitie de a investiga si condamna faptele de coruptie" ar reprezenta un pas inapoi pentru Romania in indeplinirea obiectivelor MCV.
Oficialul comunitar avertizeaza ca un alt obiectiv important este asigurarea ca Justitia sa isi poata urma cursul pentru parlamentari la fel ca pentru orice alt cetatean al tarii, care pot fi urmariti penal fara aprobarea vreunei institutii, alta decat Parchetul.
"As dori sa profit de aceasta ocazie pentru a va incuraja sa continuati eforturile in vederea realizarii reformelor necesare in vederea atingerii obiectivelor MCV, inclusiv prin aplicarea principiilor unei bune reglementari a consultarii, a transparentei si a evaluarii impactului.
Comisia crede cu tarie ca toate instituiile judiciare si ale statului de drept ar trebui sa poata sa actioneze in deplina independenta. In contextul MCV-ului, Comisia va continua sa sa monitorizeze indeaproape progresele realizate.
Amendamentele la Codurile Penale, care urmeaza sa fie luate in considerare de Camera Deputatilor in urmatoarele zile, ar trebui sa beneficieze, evident, de o analiza atenta. Nu in ultimul rand, daca amendamentele adoptate ar avea ca efect limitarea puterilor sistemului de justitie de a investiga si condamna faptele de coruptie, aceasta ar constitui un pas inapoi in progresul realizat de Romania in indeplinirea obiectivelor MCV”, arata Timmermans in scrisoare.
Premierul Ponta, urmarit penal de DNA
- Victor Ponta, premierul Romaniei, este urmarit penal de DNA in dosarul fostului ministru al Transporturilor, Dan Sova, legat de incheierea unor contracte de asistenta juridica cu companiile energetice Turceni și Rovinari.
DNA a anuntat intr-un comunicat ca premierul este urmarit penal pentru savarsirea infractiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată (17 infracțiuni), complicitate la evaziune fiscală în formă continuată si spălare de bani. Ponta este de asemenea acuzat de conflict de interese, din cauza numirii lui Dan Sova in functia de ministru.
Procurorii DNA arata, in primul cap de acuzare, ca avocatul Victor Ponta ar fi emis în perioada octombrie 2007 - decembrie 2008 un număr de 17 facturi fiscale în valoare de 181.439,98 lei, in urma incheierii unei convenții de conlucrare profesională între SCA „Șova și Asociații” și Cabinetul Individual de Avocat „Ponta Victor-Viorel”, acestea fiind decontate de societatea lui Sova. Procurorii arata insa ca sumele aferente celor 17 facturi reprezintă cheltuieli ce nu au la bază operațiuni reale, deoarece Ponta nu a efectuat nici un fel de activitate profesională în temeiul convenției de conlucrare. Ponta i-a cerut lui Sova să întocmească rapoarte de activitate juridică pentru activitatea pretins a fi prestată de el întocmindu-se astfel, în fals, 16 înscrisuri corespunzătoare câte unei luni din intervalul septembrie 2007 - decembrie 2008. Ponta a folosit o parte din sumele obținute pentru cumpărarea a două apartamente de lux într-un complex rezidențial situat în București si a mai beneficiat de dreptul de utilizare cu titlu gratuit a autoturismului marca Mitsubishi Lancer Evo 10 achitat partial de societatea lui Sova.
In al doilea cap de acuzare procurorii DNA arata ca premierul Victor Ponta l-a desemnat pe Dan Șova, în luna august 2012, în funcția de ministru pentru Relația cu Parlamentul, în luna decembrie 2012, în funcția de ministru delegat pentru Proiecte de infrastructură de interes național și investiții străine, în luna februarie 2014, ca ministru interimar al Transporturilor și în luna martie 2014 ministru al Transporturilor, în condițiile în care Ponta a beneficiat în trecut de foloase din partea lui Șova, constând în sume de bani (în total aprox. 250.000 lei) și dreptul de folosința gratuită a unui autoturism.
Presedintele Klaus Iohannis i-a cerut premierului sa demisioneze, insa Ponta a refuzat sa faca acest lucru. Victor Ponta a declarat, acum cateva zile, in urma sedintei cu ceilalti lideri ai coaliţiei aflate la guvernare, Gabriel Oprea şi Călin Popescu Tăriceanu, ca nu va demisiona din functia de prim-ministru. Victor Ponta a spus ca justitia nu se face in functie de evenimente politice si a subliniat faptul ca urmarirea sa penala are legatura cu cazul Rarinca, cu votul din cazul Sova si cu unele declaratii ale sale ca premier.
Context – controversa proiectelor de modificare a Codurilor Penale
Inca de la inceputul lunii iunie, Comisia Juridica a Camerei avea programate discutii pe baza celor 20 de proiecte de modificare a Codului Penal si a Codului de Procedura Penala.
Unele dintre aceste modificarile, formulate de membrii PSD, sunt extrem de controversate. Cu exceptia a 4 proiecte legislative depuse de Guvern, propunerile de modificare a Codului Penal si Codului de Procedura Penala au scopul diminuarii fortei de ancheta a procurorilor sau intimidarea lor.
Au fost adunate toate proiectele de legi - mai vechi sau mai noi - care au ca scop modificarea Codului Penal, astfel incat devine aproape imposibil de urmarit ce vor face parlamentarii in comisia juridica.
Toate proiectele de legi sunt luate in discutie spre final de sesiune si mai au un pas pana la promulgare. Dupa ce vor fi discutate in comisia juridica vor merge in plen spre adoptare, iar daca vor fi votate presedintele mai poate sa le intoarca o singura data in Parlament spre reexaminare dupa care este obligat sa le promulge. Presedintele Klaus Iohannis a anuntat deja ca nu va promulga acele modificari controversate care au generat ingrijorarea ca vor frana lupta anti-coruptie.
Ulterior, parlamentarii au decis sa amane dezbaterile pe aceste modificari pana in sesiunea parlamentara din toamna.
- Proiecte controversate:
Doua proiecte ii apartin senatorului PSD Serban Nicolae.
Proiectul nr. 1. Pe 30 octombrie, senatul a adoptat tacit unul dintre proiectele senatorului Şerban Nicolae, care propunerea pedepsirea cu până la 3 ani de închisoare a celor care dezvăluie informaţii din dosarele penale în curs de cercetare. Propunerea senatorului se află în acest moment la Camera Deputatilor şi asteapta avizul Comisiei juridice, dupa ce deputatii din Comisia pentru drepturile omului au acordat, cu unanimitate de voturi, aviz negativ.
Proiectul nr. 2. Proiectul de lege al senatorului Serban Nicolae care prevede ca arestatii preventiv care n-au comis fapte cu violenta sa nu mai poarte catuse si inlocuirea arestului preventiv cu arestul sever - prin inlocuirea arestului preventiv cu doua alte tipuri de arest: la domiciliu si sever. Masura aceasta din urma nu s-ar aplica si in cazul persoanelor suspectate de corupţie.
Deputatul PSD Daniel Bărbulescu propune o accelerare a analizării cererilor de eliberare conditionata prin reglementarea unor termene stricte de solutionare. Deputatul susţine, în expunerea motivelor că, potrivit statisticilor, “80% din persoanele condamnate, propuse de comisii pentru libertatea conditionata au fost eliberate la prima analiza a instatelor de judacata, dar punerea efectiva in libertate, a durat mai multe luni ca urmare a aexercitarii cainilor de atac, impactul financiar asupra bugetului general al Autoritatii Nationale a Penitenciarelor fiind considerabil precum si in ceea ce priveste mentinerea supraaglomerarii populatiei penitenciare.
In 25 februarie, Senatul a respins initiativa legislativa a lui Daniel Barbulescu. Proiectul de lege se afla in acest moment in Camera Deputatilor, care este si camera decizionala, si asteapta avizul Comisiei juridice. Deputatii din Comisia pentru drepturile omului au dat aviz negativ proiectului.
Haralambie Vochitoiu, deputat PSD, a initiat un proiect legislativ prin care hotararile instantelor penale devin executori numai după redactarea si motivarea hotararilor definitive. In plus, daca proiectul deputatului va deveni lege, mandatul de executare a unei pedepse cu inchisoarea se va putea elibera doar in ziua primirii hotararii redactate si motivate.
Propunerea legislativa asteapta avizul Comisiei juridice din Camera Deputatilor, dupa ce Senatul a respins proiectul social-democratului in luna februarie.
Expertii consultati de Hotnews, la momentul depunerii proiectului de lege, au sustinut ca initiativa legislativa deschide o cale de scapare a infractorilor cu o condamnare definitiva.
Amendamentul "indicii temeinice" in loc de "suspiciuni rezonabile": Senatul a votat pe 11 mai un amendament adus proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală al Guvernului initiat de senatorii Ioan Chelaru, Ovidiu Dontu (PSD) si Cristiana Anghel (PC) care prevede modificarea alin 1 al art. 202 din Codul de procedura penala astfel: "(1)Masurile preventive pot fi dispuse daca din probe rezulta indicii temeinice ca o persoana a savarsit o fapta prevazuta de legea penala si daca sunt necesare in scopul asigurarii bunei desfasurari a procesului penal, al impiedicarii sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmarirea penala sau de la judecata ori al prevenirii savarsirii unei alte infractiuni".
