Scoala in greva

Federatia Sindicatelor Libere din Invatamant, Federatia Educatiei Nationale, Federatia “Spiru Haret” si Federatia Sindicatelor Universitare “Alma Mater” au declansat luni, 7 noiembrie, greva generala in scoli, licee si universitati. Personalul gradinitelor cu program normal a participat de asemenea la greva, in vreme ce educatoarele din institutiile cu program de 8 ore, desi s-au solidarizat cu grevistii, au avut in continuare grija de copii.
Principalele revendicari ale sindicalistilor au in vedere majorarea bugetului invatamantului pe 2006 la minimum 6% din PIB, cresterea salariului minim in educatie la 250 de euro, acordarea de subventii pentru carti (200 de euro/an), pentru tinuta vestimentara (250 de euro/an) si pentru Internet (10 euro/luna), acordarea de tichete de masa pentru toti salariatii (22 tichete/luna), majorarea primelor de vacanta la nivelul unui salariu mediu brut pe invatamant si instituirea unui fond de premiere lunara de 10% din fondul de salarii.
Cateva asociatii studentesti s-au alaturat profesorilor, cerand majorarea subventiilor pentru regia de camin si reducerea taxelor de scolarizare.
Federatia Nationala a Asociatiilor de Parinti din Invatamantul Preuniversitar sustine de asemenea actiunile de protest si solicita alaturi de profesori alocarea a 6% din PIB pentru educatie, descentralizarea invatamantului preuniversitar si cresterea calitatii serviciilor educationale.

Negocierile

Joi, 10 noiembrie. Intr-o prima etapa a negocierilor dintre sindicate si reprezentantii guvernului, ministrul de stat Gheorghe Pogea a propus o crestere de 8% a salariilor cadrelor didactice in 2006.
Presedintele Traian Basescu a cerut guvernului sa gaseasca resursele necesare finantarii invatamantului cu 5% din PIB pentru anul viitor, asa cum cer sindicatele. Basescu a declarat ca sustine in totalitate majorarea bugetului Educatiei, cu conditia ca banii alocati sa nu fie folositi doar pentru cresteri salariale, ci mai ales pentru modernizarea sistemului. Vineri, 11 noiembrie. Premierul Calin Popescu Tariceanu a anuntat ca se va opera o rectificare bugetara in urma careia invatamantul va primi in plus aproximativ 2.000 de miliarde lei vechi, dintre care 300 de miliarde vor fi subventii pentru caminele si cantinele studentesti, iar aproximativ 1.700 de miliarde lei vechi, alocati consiliilor locale, vor fi destinati cresterii salariilor profesorilor.
Asociatiile studentesti au obtinut in urma negocierilor majorarea subventiilor pentru regia de camin si au declarat ca inceteaza greva.
In dupa-amiaza zilei de vineri, vicepremierul Gheorghe Pogea a declarat ca guvernul este dispus sa aloce educatiei 5% din PIB doar daca acesti bani vor fi folositi in proiecte de reforma destinate cresterii calitatii invatamantului.
Sambata, 12 noiembrie. Negocierile au fost reluate sambata dimineata. Pogea le-a prezentat sindicalistilor oferta guvernului: “Guvernul Romaniei se angajeaza sa asigure in 2006 finantarea proiectelor si investitiilor aferente din domeniul educatiei asigurand resurse suplimentare de 1,1% din PIB peste nivelul alocat prin proiectul de buget din 2006, astfel incat cheltuielile pentru invatamant sa atinga 5% din PIB.”
Sambata dupa-amiaza a avut loc ultima runda de negocieri, la care au participat presedintele Traian Basescu si premierul Calin Popescu Tariceanu. Primul ministru a precizat ca, in urma discutiilor, s-a decis ca invatamantul sa primeasca 5% din PIB, iar salariile profesorilor sa fie majorate in doua transe. Fondurile suplimentare vor fi alocate exclusiv pentru finantarea proiectelor de modernizare a scolilor si universitatilor. Duminica, 13 noiembrie, a fost dat publicitatii textul proiectului de acord propus de catre guvern sindicatelor, in care se stipuleaza finantarea, in 2006, a programelor de asigurare a calitatii invatamantului, de reabilitare a scolilor, de dotare a laboratoarelor cu calculatoare si alte materiale si de imbunatatire a conditiilor de cazare pentru elevi si studenti. In ceea ce priveste salariile, singura oferta pe care au obtinut-o sindicatele dupa o saptamana de greva a fost majorarea acestora cu 8% pana in septembrie 2006, ceea ce reprezinta in medie cu 63 de lei (630.000 lei vechi). In plus, sumele destinate platii salariilor din invatamantul preuniversitar vor fi prezentate separat in Legea Bugetului de Stat.

Luni si marti: greva continua

Luni 14 noiembrie. Se implineste o saptamana de cand profesorii au declarat greva generala. La Scoala Generala nr. 5 din Piata Amzei nu e aproape nimeni. In curte, femeile de serviciu matura frunzele. La intrarea profesorilor e un afis mare pe care scrie cu rosu: “Greva generala”. Nici profesorii, nici directoarea nu sunt de gasit.
Cateva sute de metri mai departe, la Liceul George Calinescu, e la fel de pustiu. Portareasa nu si-a luat insa liber. “E greva si azi, n-ati vazut la televizor?”. Au trecut cativa elevi sa se intereseze daca se fac ore, timid si fara entuziasm. Dintre profesori, doar trei au venit sa semneze pentru greva si apoi au plecat acasa.

Profesorul din ziua de azi e sarac si prost informat

Interviu cu Serban Iosifescu, Cercetator la Institutul de Stiinte ale Educatiei, seful laboratorului “Management Educational”, presedintele Agentiei Romane de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Preuniversitar

Care sunt, in opinia dvs., problemele care au dus la declansarea grevei generale?
Greva este o solutie a disperarii profesorilor. Prima revendicare este legata de ridicarea ponderii din PIB acordat educatiei, ceea ar duce in cele din urma la o crestere substantiala a salariilor. In legatura cu ponderea din PIB, Romania sta cel mai prost. Toata lumea spune ca nimeni nu da mai putin de 5% din PIB pentru educatie, media fiind de 5,5% la nivelul UE si 6% la nivelul statelor candidate. Este o chestie de vointa politica si de imagine, de valoare de piata a educatiei in societatea romaneasca. Parlamentarii care judeca nevoile educatiei pe baza unui asemenea procent din PIB sunt si ei produsele scolii romanesti. Atat apreciaza ei scoala si educatia pe care au primit-o.
In ce domenii se manifesta faimoasa “subfinantare cronica” a invatamantului?
In prezent exista doua programe majore de reforma: strategia de descentralizare si cea de asigurare a calitatii. Aceste programe presupun costuri suplimentare. In conditiile in care nu se vor adauga fonduri suplimentare educatiei, nu se pune numai problema salariilor. Aceste programe de reforma absolut necesare nu se vor putea realiza.
Care dintre reformele aplicate invatamantului din 1990 pana acum au fost mai eficiente?
In mod normal, atunci cand aplici o reforma te astepti ca rezultatele scolare sa creasca. Studiile internationale arata insa ca nu s-a schimbat absolut nimic in urma reformelor. Practic, ne situam la acelasi nivel. Nu putem sa judecam efectele unei reforme in conditiile in care rezultatele spun ca nu s-a intamplat nimic la baza sistemului. Ceea ce e esential intr-o reforma este sa se schimbe practica concreta, relatia profesor-elev.
Cum se pot rezolva toate aceste probleme?
Toate problemele au o rezolvare in masura in care exista la nivel national un consens politic privind principala directie de reforma. Reformele de pana acum nu au avut succes, pentru ca toate au fost gandite pe perioada unui mandat. Nici o reforma in educatie nu-si arata roadele pana cand nu trece un numar de generatii prin tot ciclul de invatamant. O reforma devine evaluabila abia dupa 12-15 ani de la implementare. Fara un acord politic care sa garanteze ca, indiferent cine vine la putere, directiile vor fi pastrate, nici o reforma nu are sanse de succes.

Runda a doua: la tribunal

Conflictul dintre profesori si minister a ajuns la tribunal. Luni 14 noiembrie a fost primul termen intr-un proces pe care noul ministru al Educatiei, Mihail Hardau, l-a intentat celor patru federatii din invatamant. Ministrul acuza sindicatele de declansarea ilegala a conflictului de munca. Sindicalistii au lipsit de la tribunal pentru ca au primit citatia dupa ce procesul deja incepuse.
Directorul de imagine al MEC, Mircea Muresan, a declarat pentru Radio Total: “Ne-am adresat instantei ca orele sa inceapa, pentru ca greva sa inceteze, si, bineinteles, ca organ al administratiei centrale, este datoria noastra sa constatam legalitatea sau ilegalitatea unor actiuni de un asemenea gen”.
Presedintele Federatiei Sindicatelor Universitare “Alma Mater”, Razvan Bobulescu, s-a declarat uimit de actiunea ministerului: “Mi-e greu sa spun cand se va renunta la greva, mai ales in urma ultimei actiuni a guvernului Romaniei, reprezentat de ministrul Educatiei si Cercetarii, care ne-a dat in judecata pe motiv ca greva ar fi ilegala. E prima actiune de genul acesta initiata de ministerul invatamantului. Greve au mai fost si in 1998, ‘99 si 2000. Recunosc ca am ramas siderat sa vad ca un profesor universitar isi da in judecata niste colegi, cand, cu 48 de ore inainte, le daduse, in principiu, dreptate. In astfel de conditii, eu cred ca legislatura domnului Hardau a inceput cu stangul. Primul document pe care il semneaza in calitate de ministru este o turpitudine”.

Ultima ora

Liderii federatiilor sindicale se intalnesc in cursul zilei de marti, 15 noiembrie, pentru a vedea daca membrii de sindicat sunt multumiti de ce a oferit guvernul pana in prezent sau vor sa continue greva. Elevii si studentii s-ar putea intoarce deci in scoli cel mai devreme in ziua de miercuri, 16 noiembrie.
Liderul Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamant din Sectorul 1 al Capitalei, Doina Leca, ne-a declarat insa ca, desi nu au putut fi contactati decat circa 1.900 de membri de sindicat din sector dintr-un total de 2.200, majoritatea profesorilor din scoli si licee, aproape 90%, se pronunta pentru continuarea grevei. Tendinta e aceeasi in sectoarele 4 si 6.
Presedintele Federatiei “Alma Mater”, Razvan Bobulescu, ne-a declarat ca majoritatea sindicalistilor din universitati refuza sa inceteze greva, avand in vedere oferta guvernamentala. “In acordul cu guvernul se vorbeste despre 1,1% din PIB care vor fi acordati educatiei. Deocamdata e doar o cifra scrisa pe o hartie, in proiectul de buget nu exista asa ceva. Cum sa se deschida niste finantari daca ele nu sunt inscrise in bugetul statului?”“Pana acum, mandatul meu este sa continui greva”, a adaugat liderul sindical.

Pana la inchiderea editiei, membrii de sindicat din 25 de judete anuntasera continuarea grevei, nemultumiti de acordul propus de guvern. Majoritatea se plang ca reprezentantii lor la nivel national nu au obtinut cresteri salariale pentru angajatii din sistem, tichete de masa si nu au luptat pentru mentinerea titularizarii in invatamant.