Pe aceeași temă
În timpul ședinței își mai pot depune candidatura și alți magistrați, membri ai CSM.
CSM are în componență 19 membri: nouă judecători și cinci procurori aleși de magistrați în adunările generale ale instanțelor și parchetelor și validați de Senat, doi reprezentanți ai societății civile aleși de Senat și trei membri de drept — ministrul Justiției, președintele ÎCCJ și procurorul general al României. Mandatul membrilor aleși este de șase ani, fără posibilitatea reînvestirii.
Președintele și vicepreședintele CSM sunt aleși dintre cei 14 membri aleși, având dreptul să candideze doar cei nouă judecători și cinci procurori aleși în adunările generale ale instanțelor și parchetelor. Nu pot candida la funcțiile de președinte și vicepreședinte membrii de drept ai CSM: președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general al României, ministrul Justiției și reprezentanții societății civile.
Conducerea CSM este aleasă prin votul membrilor plenului, iar dacă președintele este judecător, vicepreședintele trebuie să fie procuror și invers.
Candidații prezintă proiecte manageriale pe baza cărora va fi evaluată candidatura.
Judecătorul Mircea Aron este membru al CSM din 2011 şi magistrat din 1981, iar procurorul Luminiţa Palade are o vechime de doi ani în Consiliu şi este magistrat din 1994.
Judecătorul Mircea Aron arată, în proiectul de management, că în 2016 CSM va trebui să gestioneze în cele mai bune condiţii de transparenţă şi corectitudine procedurile de numiri în funcţiile de conducere de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
"Având în vedere că în anul 2016 vor fi făcute numiri noi în funcţiile de conducere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie deoarece expiră mandatul de conducere al persoanelor investite (preşedinte, vicepreşedinţi), dar şi faptul ca în acest an vor fi derulate examene de promovare în funcţii de execuţie la această instanţă, Consiliul Superior al Magistraturii va trebui să gestioneze în cele mai bune condiţii de transparenţă şi corectitudine aceste proceduri, astfel încât numirile şi promovările să fie în concordanţă cu capacităţile profesionale ale candidaţilor. (...) În acelaşi sens, vor trebui gestionate propunerile de numiri în funcţie de conducere ale procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi al procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie", arată magistratul în proiectul prezentat de Gândul.
Procurorul Luminiţa Palade susţine în proiectul de management că se impune modificarea regulamentelor privind promovarea magistraţilor în funcţii de conducere şi de execuţie.
"În anul 2015, Consiliul Superior al Magistraturii a înaintat Ministerului Justiţiei propuneri de modificare a textelor Legii 304/ 2004 în ceea ce priveşte evaluarea şi promovarea magistraţilor. Concomitent, a fost modificat Regulamentul de evaluare a activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor. Procesul nu a fost finalizat. Întrucât procesul de modificare legislativă este de lungă durată şi impredictibil, se impune modificarea regulamentelor privind promovarea magistraţilor în funcţii de conducere şi funcţii de execuţie", se arată în proiectul de management al Luminiţei Palade.
Procurorul este de părere că apărarea independenţei şi reputaţiei profesionale a magistraţilor constituie un reper fundamental al activităţii CSM.
"În ultimii ani s-au înregistrat progrese în activitatea Inspecţiei Judiciare, de cercetare cu celeritate a cererilor de acest tip. Intervenţia rapidă a Consiliului Superior al Magistraturii în apărarea independenţei magistraţilor este limitată, în efectele sale, de lipsa unor pârghii reale în reducerea acestui fenomen de atac asupra magistraţilor", se arată în documentul citat de Gândul.
În opinia procurorului Luminiţa Palade, consolidarea Inspecţiei Judiciare reprezintă o "prioritate zero" a CSM şi trebuie sprijintă în ocuparea în condiţii de transparenţă şi egalitate de şase a posturilor de inspector vacante.
"Dialogul constant între Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei şi Parlamentul României, urmărirea şi implicarea în procesul legislativ, prin desemnarea unor reprezentanţi în comisiile juridice, rectificarea unor neconcordanţe în procesul de tehnică legislativă sunt tot atâtea mijloace prin care Consiliul, în calitate de consultant, poate contribui la stabilitatea cadrului legislativ, fără a fi necesare modificări succesive ale codurilor", se mai arată în proiectul de management al Luminiţei Palade.
