Pe aceeași temă
Reprezentata Comisiei Europene în România a mai declarat într-un interviu acordat HotNews.ro că subiecte precum independența justiției nu este subiect negociabil cu niciun stat membru, inclusiv România.
Reporterul HotNews.ro a stat de vorbă cu reprezentantul Comisiei Europene în România, Angela Cristea, vineri, la Alba Iulia, unde a fost celebrată Ziua Europei.
Reamintim că premierul Viorica Dăncilă a declarat că a adoptat în Guvern un memorandum privind începerea dezbaterii cu mai multe instituții privind eventuala mutare a ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim. În schimb, președintele Klaus Iohannis a refirmat că poziția României față de statutul orașului Ierusalim rămâne conformă cu cea stabilită prin rezoluțiile Consiliului de Securitate ONU și Adunării Generale ONU în materie. El a menționat că există o serie de rezoluții ale Consiliului de Securitate al ONU și ale Adunării Generale a ONU prin care se solicită, printre altele, statelor membre ONU să se abțină să stabilească misiuni diplomatice în Ierusalim și să intensifice eforturile internaționale pentru o pace durabilă, cuprinzătoare și justă în Orientul Mijlociu. „Prin urmare, în această etapă, relocarea ambasadei României în Ierusalim ar reprezenta o încălcare a dreptului internațional relevant”, a precizat Președinția.
Transcriptul integral al interviului:
Statul de drept „nu este negociabil, nu este o opțiune, ci este un must”
Reporter: Comisia Europeană și-a prezentat recent propunerile privind banii europeni pentru perioada de programare următoare, 2021-2027. Ce se va întâmpla cu fondurile României pentru Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună, noi fiind în continuare o țară subdezvoltată în comparație cu alte state UE?
Angela Cristea: În construcția acestei propuneri pentru bugetul multianual al UE, noi am plecat de la o valoare fundamentală a Uniunii Europene, solidaritatea. Și cu expresia ei cea mai directă, politica de coeziune. De aceea, pentru România avem vești bune, deși în general bugetul pentru Politica Agricolă Comună, pentru subvențiile în agricultură, pentru politica de dezvoltare regională au scăzut puțin la nivelul întregii Uniuni Europene, pentru România a rămas la fel sau chiar a crescut. De exemplu, plățile directe în agricultură cresc în România. ceea ce ne interesează la nivelul UE este să reducem aceste decalaje. În timp ce scade un pic sprijinul pentru statele deja dezvoltate, crește sprijinul pentru state ca România. Dar sigur că este foarte important ca aceste fonduri care vin în România să poată fi folosite cât mai bine.
Reporter: Este și acel mecanism propus de Comisie, prin care se vor putea tăia fondurile europene de la țări membre care încalcă statul de drept. Cum se va putea aplica acest mecanism, ținând cont de actualul Tratat de funcționare a UE?
Angela Cristea: Noi avem încă din 2014 un cadru pentru statul de drept, prin care monitorizăm toate statele membre, să ne asigurăm că statul de drept rămâne o valoare fundamentală nu numai la nivelul Uniunii Europene, dar în primul rând în fiecare stat membru. Și având în vedere că există o legătură directă între capacitatea noastră de a apăra interesele financiare ale UE prin fondurile europene și independența justiției, care este un element-cheie al statului de drept, acum am propus această condiționare. Dar aș vrea să explic ceva foarte important: noi nu vrem să pedepsim cetățenii pentru greșelile, erorile făcute de politicieni, de instituțiile statului. Deci chiar dacă vom ajunge la concluzia că trebuie să suspendăm fondurile europene, statul membru respectiv va avea obligația să continue programele și proiectele în derulare și să plătească de la bugetul statului până în momentul în care deficiențele pe care le-am constatat în funcționarea statului de drept vor fi rezolvate și atunci ne întoarcem cu finanțarea europeană.
Reporter: Dacă vor fi rezolvate...
Angela Cristea: Eu zic că vor fi rezolvate, pentru că este un stimulent puternic totuși în spatele acestor fonduri europene. Să nu uităm că în state ca România fondurile europene sunt principala sursă de investiții publice.
Reporter: Pentru că ați vorbit despre statul de drept, cu a sa componentă independența justiției, recent președintele Iohannis a anunțat trimiterea la Comisia de la Veneția a întregului pachet al legilor justiției. În opinia Comisiei Europene, Parlamentul, Curtea Constituțională de la București ar trebui să țină cont de poziția Comisiei de la Veneția?
Angela Cristea: Noi am spus-o în rapoartele din Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), rapoartele privind independența justiției, privind lupta împotriva corupției, că ni se pare foarte important să se solicite această opinie a Comisiei de la Veneția și să se țină cont de ea, pentru că de fapt vrem să ne asigurăm că legislația românească se aliniază la standardele europene din acest domeniu. Să nu uităm că statul de drept și funcționarea corectă a statului de drept au fost una dintre condițiile necesare pentru aderarea unui stat la Uniunea Europeană, deci este ceva nenegociabil. Nu este negociabil, nu este o opțiune, ci este un must (obligație - nr.).
Reporter: Suntem în continuare sub MCV. Avem vreo șansă să fie ridicat acest mecanism astfel încât țara noastră să nu ajungă tot sub verificare, deținând președinția Consiliului UE, începând cu primul semestru al anului 2019?
Angela Cristea: Noi asta ne dorim, dar mingea este în terenul României, se știe acum foarte clar ce așteptăm de la România, avem acele 12 recomandări pe care le-am făcut în cel mai recent raport în cadrul MVC și în măsura în care aceste 12 recomandări vor fi îndeplinite putem constata că nu mai este nevoie de un astfel de mecanism pentru a garanta funcționarea independentă a justiției și continuarea luptei împotriva corupției în România.
Reporter: Revenind la fondurile europene și la viitoarea perioadă de programare, Germania , Italia au avertizat statele UE est-europene că ar putea avea fondurile europene tăiate dacă nu acceptă relocarea unor migranți sau refugiați pe teritoriile lor. Cum se reflectă această dorință, acest mecanism al relocării în noul Cadru financiar al UE?
Angela Cristea: Dacă vă uitați la noua propunere pe care am făcut-o noi, Comisia Europeană - o să vedem ce vor decide statele membre - noi nu propunem o condiționare, dar fiecare stat-membru își stabilește prioritățile pentru finanțarea europeană pe care o primește și este normal ca acele state-membre care vor trece între prioritățile lor integrarea migranților în societatea respectivă vor primi și fonduri din partea Uniunii Europene pentru că este o expresie a solidarității până la urmă. Acești migranți vin în Uniunea Europeană, unele state-membre acceptă mai mulți decât altele și atunci noi vom veni cu sprijin financiar pentru integrarea lor.
Reporter: Spuneți că va fi un stimulent, vor fi bani mai mulți pentru cei ce acceptă mai mulți migranți, dar se vor tăia de la cei care nu acceptă relocarea pe teritorul lor?
Angela Cristea: Nu. Nu se vor tăia, numai că acele state-membre care își propun acest obiectiv în documentele de programare financiară vor primi și aceste fonduri.
„Au fost câțiva ani în care nu s-a întâmplat nimic din această perioadă financiară”
Reporter: Între timp, în actuala perioadă de programare, autoritățile naționale raportează o rată de absorbție de 16% până acum, în anul 2018, pentru perioada de programare 2014-2020, incluzând aici și avansurile acordate de UE la începutul perioadei, deci fără programe, incluzînd aici și banii din PNDR, pentru dezvoltarea satelor. Cum apreciați această absorbție a fondurilor europene acum, în anul 2018?
Angela Cristea: Doamna comisar european Corina Crețu vine foarte des în România exact cu acest mesaj, că este nevoie de accelerarea absorbției fondurilor europene și de recuperarea întârzierilor, pentru că asta este problema: au fost câțiva ani în care nu s-a întâmplat nimic din această perioadă financiară. Pe de altă parte, dacă ne uităm în perioada anterioară, 2007-2013, s-a întâmplat cam la fel. Nu știu dacă are vreo legătură cu obiceiul nostru românesc, pe ultima sută de metri ne mobilizăm. Asta am observat că s-a întâmplat în perioada anterioară, practic în ultimii 2-3 ani a crescut spectaculos rata de absorbție. Mă aștept să se întâmple același lucru și în această perioadă, dar este important ca această recuperare să se facă totuși cât mai repede, pentru că este nevoie de banii aceștia pentru proiecte care sunt necesare peste tot în țară: că vorbim despre infrastructura rutieră, infrastructura în sistemul de sănătate, în școli, e păcat să stea banii și să nu fie folosiți cât mai repede.
Reporter: Și mai e o chestiune: în vechea perioadă de programare a crescut, cum spuneați, rata de absorbție pe ultima sută de metri și datorită faptului că în cazul nostru Comisia Europeană a făcut o excepție, o derogare, ne-a făcut un favor prin faptul că ne-a acceptat acele proiecte retrospective - deci proiecte vechi, făcute pe alte surse pe care Comisia ni le-a decontat din banii europeni - și în al doilea rând ne-a acceptat fazarea, adică reetapizarea proiectelor neterminate, pentru a nu pierde banii. Se va putea întâmpla și acum acest lucru?
Angela Cristea: Este de văzut. Eu cred că a ajutat foarte mult faptul că, întâmplător, comisarul pe dezvoltare regională este din România și înțelege foarte bine provocările unor state ca România, care au o experiență mult mai mică în atragerea de fonduri europene. Vom vedea dacă e posibil pe viitor, dar eu aș sugera să nu ne bazăm pe asta, ci mai degrabă să se folosească toată experiența deja acumulată, pentru că există în România o astfel de experiență pentru accelerarea pregătirii.
Reporter: Practic în 2023 se va finaliza acest exercițiu financiar. Va fi altă Comisie Europeană atunci, alegerile europarlamentare sunt la anul, deci nu știm cine, ce comisar va fi.
Angela Cristea: Exact, nu putem acum anticipa ce va decide următoarea Comisie Europeană și cât de flexibilă va fi, pentru că este o chestiune de flexibilitate până la urmă.
Reporter: Dacă vorbim de rata de absorbție, nu banii neabsorbiți, ci mai degrabă banii absorbiți, cheltuiți mă îngrijorează. Rata de absorbție pe perioada trecută a depășit 90% , dar până la urmă România este tot o țară foarte slab dezvoltată și potrivit unor rapoarte ale UE, la nivelul anului 2014 două treimi din gospodăriile din mediul rural din România nu aveau toalete în locuință, deci oamenii mergeau la toaletă la WC-ul din curte. Nu avem infrastructură de mediu, canalizare, apă curentă, nici la 100 de ani de la Marea Unire regiunile istroice ale României nu sunt legate de autostrăzi. Cum vedeți eficiența cheltuirii banilor europeni?
Angela Cristea: Aici imaginea este destul de amestecată. Putem să ne uităm la ceea ce nu s-a realizat bine cu fondurile europene. Dar nouă ne place să ne uităm și să ne mândrim cu ceea ce s-a realizat. (...) Este adevărat că odată cu importanța folosirii cât mai complete a fondurilor europene este important să ne uităm și la calitatea utilizării fondurilor europene. Și aici se fac eforturi atât din partea Comisiei Europene, cât și a autorităților române pentru a simplifica procedurile, pentru că de multe ori îi ținem pe beneficiari ocupați în hârtii și rapoarte în loc să facă un proiect cât mai bine. Spuneați că România încă nu s-a dezvoltat. Depinde cu ce ne comparăm.
Reporter: Subdezvoltată în comparație cu blocul comunist din UE, cu Cehia, Slovacia, Polonia. Nu vreau să ne comparăm cu Olanda.
Angela Cristea: Ca în orice competiție, contează foarte mult și nivelul de start. Să nu uităm și de unde a plecat România. A plecat cel mai din urmă față de celelalte state, a înaintat foarte mult și mai are de acoperit din decalaje. De aceea și noi de la Comisie venim cu sprijin suplimentar, pentru regiunile cele mai puțin dezvoltate, o altă inițiativă a comisarului Crețu, sprijin personalizat pentru că este clar că acolo dacă sunt mai puțin dezvoltate au și expertiză mai puțină și atunci trebuie să gândim niște proiecte astfel încât acele regiuni să poată să folosească fondurile europene.
„Este important dacă se iau măsuri compensatorii să fie cele care totuși permit țării să se dezvolte pe termen mediu și lung”
Reporter: Pe partea economică, Comisia Europeană, în cea mai nouă prognoză, a avertizat că România va sări din ținta de deficit, ajungând la 3,4% din PIB în 2018. Mereu a fost această avertizare, dar ne-am menținut în limita de 3% din PIB. ce vă face să credeți că anul acesta va sări din țintă deficitul?
Angela Cristea: Dacă vă uitați la rapoartele noastre, noi ne uităm la măsurile care s-au luat și spunem: Dacă acestea rămân și nu există alte măsuri compensatorii, riscul este de depășire a acestui prag de 3%. De fiecare dată, acest avertisment al CE este luat în serios și provoacă , inspiră niște măsuri compensatorii, astfel încât să se rămână sub acest nivel de avarie, dacă vreți, pentru că nu știu cât se realizează, dar să fii la 3% deficit nu este tocmai bine. Ești deja în zona în care cresc pericolele. Și de aceea, noi ne uităm, pe de-o parte, la acest indicator de 3%, dar ne uităm și la deficitul structural, unde indicatorul este de 1% și unde începând cu 2016 România a deviat semnificativ peste 2% din PIB în 2016, peste 3% în 2017. Dacă nu se schimbă nimic pentru 2018 estimările noastre sunt că va crește peste 4%, or asta ne îngrijorează foarte mult. De aceea România a fost deja inclusă într-un mecanism de avertizare privind această abatere semnificativă de la deficitul structural. În ce privește acel procentaj de 3% din PIB, maxim, la deficitul bugetar, și aici îngrijorarea noastră este că se menține la limita aceasta de avarie prin sacrificarea investițiilor, de exemplu. Or, țara ca să se dezvolte are nevoie de investiții. Este nevoie ca această creștere economică foarte mare a României să fie una robustă, pe termen lung și atunci nu se poate baza în cea mai mare parte doar pe consum, ci și pe investiții. Iar cetățenii așteaptă să se bucure de aceste investiții, să le vadă întâmplându-se.
Reporter: Deci îngrijorarea dvs. este să nu se depășească limita de deficit bugetar de 3%, iar pe de altă parte dacă va rămâne limita de deficit să nu fie sacrificate investițiile pentru asta.
Angela Cristea: Exact, pentru că există diferite tipuri de măsuri compensatorii și atunci este important dacă se iau măsuri compensatorii să fie cele care totuși permit țării să se dezvolte pe termen mediu și lung.
Reporter: Mutarea ambasadei românești din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim - cum se vede de la Bruxelles poziția anunțată de premierul Dăncilă, acel memorandum privind începerea dezbaterii demersurilor de mutare a ambasadei?
Angela Cristea: În ultimul timp au apărut niște clarificări și din partea autorităților române. În ceea ce ne privește pe noi la UE considerăm că poziția oficială a României este poziția anunțată de președintele României, pentru că el reprezintă România în forurile europene pe probleme de politică externă. Or, din acest punct de vedere, poziția României nu s-a schimbat.
Reporter: A discutat cineva din Comisia Eurpeană cu cineva din România despre acest subiect, la ce nivel s-au purtat discuțiile?
Angela Cristea: Nu s-au purtat discuții pentru că noi nu am primit o informare oficială, o notificare cum că România ar avea intenția să-și schimbe poziția. Să nu uităm că în momentul de față avem 28 de state membre care toate aceeași poziție și anume că Ierusalimul trebuie să fie capitala a două state care trăiesc în pace unul lângă celălalt și atunci nu au existat nici astfel de contacte pentru că nu le-am considerat necesare atât timp cât în mod oficial poziția României nu s-a schimbat.
