Pe aceeași temă
Cei nouă senatori UDMR sunt singurii care au votat pentru proiectul de lege privind autonomia Ținutului Secuiesc, adoptată tacit de Camera Deputaților. Ceilalți 126 senatori (PSD, Pro Romania, ALDE, PMP, PNL, PMP și USR) au votat „împotrivă”.
Cu puțin timp înaintea ședinței de plen, Comisia de administraţie a Senatului a adoptat raport de respingere respectivului proiect de lege inițiat de doi deputați UDMR.
Potrivit senatoarei USR Florina Presadă, la şedinţa comisiei, desfăşurată online, au participat nouă membri, iar votul a fost majoritar împotriva proiectului şi pentru raportul de respingere.
În plenul Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, liderul ALDE i-a cerut președintelui Iohannis să dovedească acuzațiile grave pe care le-a adus PSD: „Domnul Iohannis trebuie sa vina in Parlament sa aduca dovezile pentru aceasta acuzatie gravă. Aceasta acuzație poate avea doar două soluții: ori acuzațiile sunt adevărate și partidul acuzat trebuie să fie interzis, ori Președintele României minte și manipulează și trebuie să-și dea demisia și să sufere rigorile legii(...)
Solicit Parlamentului să-i invite pe directorii SRI si SIE pentru a răspunde la întrebări în sensul afirmațiilor făcute de președinte. Altfel, cataloghez intervenția președintelui ca fiind iresponsabilă, readuce flamura naționalismului pe care a purtat-o Corneliu Vadim Tudor. E culmea ironiei să vedem discursul ultranaționalist dus de Klaus Iohannis și Ludovic Orban. Cer Parlamentului să ia atitudine fermă”.
Titus Corlățean, de la PSD, l-a atacat la rândul lui pe președintele Klaus Iohannis: „Mi se pare rușinos ca de la tribuna prezidențială, Klaus Iohannis a arătat cât de jos poate ajunge nivelul celui care pretinde o Românie normală. Acele afirmații care urmăresc să capitalizeze politic conjunctura nefericită de la Camera Deputaților reprezintă un exercițiu mizerabil de politică de la cel care se pretinde a fi un politician european”.
Context:
Camera Deputaţilor a adoptat tacit proiectul privind statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc, iar Senatul este for decizional.
Ca urmare a faptului că termenul de dezbatere şi vot a fost depăşit în Camera Deputaţilor, iar acest for a constatat adoptarea tacită a proiectului în şedinţa din 23 aprilie, propunerea legislativă a trecut în forma depusă de iniţiatori – deputaţii UDMR Kulcsar-Terza Jozsef-Gyorgy şi Biro Zsolt-Istvan. Raportul Comisiei pentru administraţie a fost de respingere şi în Camera Deputaţilor.
Proiectul prevede ca „Ţinutul Secuiesc” să devină regiune autonomă cu personalitate juridică.
Statutul de autonomie, adoptat prin lege, se aprobă prin referendum de către cetăţenii Ţinutului Secuiesc, prevede actul normativ.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare ca judeţele Covasna, Harghita şi o parte din judeţul Mureş să constituie o regiune autonomă, cu personalitate juridică, în cadrul statului român. În proiect sunt redate limitele teritoriului care ar urma să devină Ţinutul Secuiesc, pentru care este prevăzută şi o organizare administrativă proprie, cu autorităţi publice şi instituţii proprii la toate nivelurile, conferirea unor competenţe specifice, folosirea limbii maghiare ca limbă oficială a Ţinutului Secuiesc şi a simbolurilor naţiunii maghiare.
Proiectul mai propune ca autonomia regională să fie exercitată de Consiliul de Autoadministrare, autoritate publică regională aleasă prin vot universal, egal, direct secret şi liber exprimat, precum şi de Comisia de Autoadministrare desemnată de aceasta. În proiect sunt definite ca autorităţi ale Ţinutului Secuiesc: autorităţile regiunii autonome – Consiliul de Autoadministrare, Comisia de Autoadministrare, preşedintele Ţinutului Secuiesc, autorităţile scaunelor – Consiliul Scaunal, Comisia Scaunală, preşedintele Scaunului şi autorităţile locale – Consiliul Comunal, Consiliul Orăşenesc, Consiliul Municipal şi primarul.
Comisia pentru administraţie a Camerei Deputaţilor a întocmit un raport de respingere a propunerii legislative pe motiv că aceasta „contravine, în ansamblul său, normelor şi principiilor constituţionale, ordinii juridice interne, legislaţiei Uniunii Europene şi dreptului internaţional”. De asemenea, Guvernul a trimis un punct de vedere că nu susţine adoptarea propunerii legislative, iar Consiliul Economic şi Social şi Consiliul Legislativ au dat avize negative.
