Pe aceeași temă
Comisia juridică a Senatului, condusă de Robert Cazanciuc, a propus săptămâna trecută ridicarea imunităţii lui Tăriceanu.
Lui Cazanciuc i s-au atribuit nemulțumiri legate de faptul că nu a fost numit ministru al Justiției, în locul său fiind preferată pentru titularizare Ana Birchall, care a asigurat interimatul după demisia lui Tudorel Toader și retragerea sprijinului politic acordat de PSD.
Decizia comisiei juridice de ridicare a imunității lui Tăriceanu a provocat un taifun în coaliția PSD-ALDE, motiv pentru care premierul Viorica Dăncilă a descins săptămâna trecută în trombă la parlament pentru a da asigurări că Tăriceanu nu va rămâne fără imunitate, pe fondul votului care s-a dat pentru alegerea lui Marcel Ciolacu la șefia Camerei, pentru care avea nevoie de sprijinul partenerilor ALDE.
Ciolacu a fost ales în locul lui Liviu Dragnea, condamnat luni de Curtea Supremă în dosarul angajărilor fictive de la Direcția de Protecția a Copilului Teleorman,
DNA a transmis Senatului, în 7 noiembrie 2018, cererea de avizare a începerii urmăririi penale în cazul lui Tăriceanu, acesta apreciind că este un demers politic şi exprimându-şi convingerea că în dosar e vorba de „multă maculatură”.
Călin Popescu Tăriceanu este acuzat că a primit, în perioada în care era premier, „foloase materiale” de aproape 800.000 de dolari de o firmă austriacă pentru a interveni pentru închierea unor acte adiţionale la un contract derulat de companie. Suma primită de Tăriceanu reprezenta un comision de 10 la sută din valoarea acestor acte adiţionale şi ar fi fost folosită în beneficiul demnitarului, fiind transferată în baza unor contracte fictive încheiate cu mai multe companii offshore.
Dosarul lui Călin Popescu Tăriceanu are peste 70 de volume şi cuprinde peste 17.000 de pagini.
