Pe aceeași temă
Ministerul Fondurilor Europene a pus în dezbatere publică un proiect de ordonanță prin care Guvernul urmărește o așa-zisă simplificare a procedurilor de achiziție publică, dar care ar putea conduce la blocare completă a mecanismului pentru accesarea fondurilor europene și ar împovăra suplimentar bugetul de stat, care nici măcar nu există deocamdată.
Prin noua ordonanță urmează a fi modificate Legea achiziţiilor publice 98/2016 şi OUG 98/2016 care reglementează controlul ex-ante, cel privitor la controlul documentaţiei pentru achiziţiile publice pe fondurile europene. Decizia vine după ce, prin celebra „ordonanță a lăcomiei”, OUG 114/2018, guvernul a mutat deja controlul modului în care se desfășoară achiziţiile pentru licitaţiile care vizează accesarea de fonduri europene, de la Agenţia Naţională de Achiziţii Publice – ANAP – la Autorităţile de Management, scrie G4Media.ro.
Până acum, controlul documentaţiei pentru fiecare licitaţie publică era realizat la nivelul ANAP, iar Autorităţile de Management verificau conformitatea derulării procedurilor de atribuire, lucru care va fost anulat la finalul anului trecut. OUG 114/2018 nu detalia însă cum urmau să îndeplinească Autorităţile de Management toate procedurile, amănunte care ar fi detaliate în ordonanţa care urmează a intra în şedinţa viitoare de guvern.
Doar că, o dată cu stabilirea persoanelor responsabile şi a modului în care se face verificarea documentaţiei pentru lansarea procedurilor de achiziţie, se introduc termene. Teoretic, acestea ar accelera procedurile şi ar duce la realizarea mai rapidă a unora dintre investiții. Termenele nu ar trebui să depăşească 10 zile, în total, cu contestaţii şi clarificări, în condiţiile în care acum, pentru realizarea unui dosar acceptabil de UE exista situatii in care procedura durează şi două-trei luni, în funcţie de complexitatea problemei.
Responsabili cu fondurile europene din ministerele de resort au declarat pentru G4Media.ro că simplificarea procedurilor de achiziţie – deși o măsură bună în sine – lasă uşa deschisă pentru abuzuri şi, în consecință, pentru refuzarea plăților de către Uniunea Europeană. Implicit, în prezența unor asemenea abuzuri, decontarea cheltuielilor va fi făcută din bugetul naţional dacă executivul european va refuza plățile.
Cum pot bloca noile prevederi toate programele europene
Pentru că sunt făcute fără acordul Comisiei Europene şi pentru că echivalează cu schimbarea regulilor în cursul jocului, noile modificări ar echivala cu blocarea tuturor achiziţiilor pe fonduri europene, potrivit surselor G4Media.ro.
Condiţiile de organizare a oricărei licitaţii din fonduri europene sunt prevăzute de regulamentul pentru Programele Operaţionale pentru 2014-2020 pentru toate statele. În baza Regulamentului întocmit de Comisia Europeană pentru Programele propriu-zise, a existat un Acord de parteneriat încheiat cu România în care se specifica, în mod clar, cum sunt organizate licitaţiile pentru accesarea fondurilor europene, cine face evaluările documentelor şi verificările înainte de demararea unei proceduri de achiziţie, în cursul ei sau după finalizare.
Prin acest acord, România demonstra practic că are instituţiile pregătite şi poate face dovada că poate implementa programele Uniunii Europene complet şi corect. In aceste proceduri se specifică în mod clar că Agenţia naţională de Achiziţii Publice era cea care făcea verificările ex-ante, adică a documentaţiei pentru licitaţiile publice.
Modificarea oricărora dintre prevederile din acord, după demararea programelor, se poate face doar cu acordul Comisiei obținut înainte de implementarea lor.
Prevederea este stipulată clar în Art. 1, alineatul 4 al Regulamentului 1303/2013 al Parlamentului European și Consiliului UE:
(4) În cazul în care un stat membru propune o modificare a elementelor din acordul de parteneriat vizate de decizia Comisiei menționată la alineatul (2), Comisia realizează o evaluare în conformitate cu alineatul (1) și, după caz, adoptă o decizie, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, de aprobare a modificării în termen de trei luni de la data transmiterii propunerii de modificare de către statul membru.
Statul membru are obligaţia să trimită propunerile la comisie, înainte de a lua orice măsură şi de a obţine acest acord. Surse din instituţiile implicate în implementarea fondurilor europene susţin că toate modificările au fost făcute fără implicarea şi consultarea instituţiilor europene, iar acest lucru ar fi atras reproşuri din partea oficialilor europeni în cadrul unei întâlniri informale dintre reprezentanţii Comisiei şi cei ai Ministerului Fondurilor Europene, întâlnire care a avut loc săptămâna trecută.
Chiar şi dacă statul român va găsi o modalitate de a convinge comisia de utilitatea modificărilor şi reprezentanţii europeni vor fi de acord cu acestea, funcţionari ai Agenţiei Naţionale de Achiziţii Publice spun că procedura de reacceptare a proiectelor depuse pe noile prevederi va dura cel puţin şase luni.
