Soarta noului Cod penal, decisă la toamnă. CCR a programat dezbaterea pentru 17 septembrie

Dora Vulcan | 06.07.2018

CCR va dezbate sesizarile Opoziției și Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la modificările aduse în Parlament Codului Penal abia pe 17 septembrie, ceea ce înseamnă ca cel puțin până atunci noul act normativ nu va fi promulgat de președintele Klaus Iohannis.

Pe aceeași temă

 

 

 

 Informatia a fost confirmata pentru Ziare.com de oficiali din CCR.

 

 

Context

 

 

 

Consiliul Europei cere României să aștepte avizul Comisiei Veneția înainte să modifice Codurile penale

 

 

Thorbjørn Jagland, secretarul general al Consiliului Europei, a cerut joi instituţiilor din România să aştepte raportul de evaluare al Comisiei de la Veneţia înainte de a avansa reformarea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală.

 

"Le cer tuturor părţilor implicate să aştepte avizul Comisiei Veneţia şi să ţină cont de această evaluare înainte de a face noi paşi în sensul modificării Codului Penal şi Codului de Procedură Penală din România", a declarat joi Thorbjørn Jagland, potrivit unui comunicat postat pe site-ul Consiliului Europei.

 

 

Comunicatul a fost postat sub formă de știre pe prima pagină a Consiliului Europei

 

 

 

 

"Aceste reforme riscă să intre în contradicţie cu obligaţiile internaţionale ale României, mai ales cu cele asumate în cadrul Convenţiei Consiliului Europei privind Legislaţia Penală în cazul Corupţiei, după cum s-a semnalat în recentul raport ad hoc elaborat de Grupul de State împotriva Corupţiei (GRECO).

 

În calitatea de stat membru al organizaţiei noastre, România are obligaţia de a susţine principiile statului de drept", a adăugat Thorbjørn Jagland.

 

"Consiliul Europei va continua urmărirea cu atenţie a evoluţiilor în curs din România şi suntem pregătiţi să furnizăm expertiză suplimentară dacă va fi nevoie", a subliniat Jagland.

 

”Opinia Comisiei de la Veneția a fost cerută de Adunarea Parlamentară a Consiliui Europei pe 28 iunie. Opinia va fi dată pe 19 octombrie. Împreună cu recomandările GRECO (Grupul de state împotriva corupției – o instituție a Consilului Europei – n.red.) opinia Comisiei de la Veneția are ca scop găsirea celor mai bune soluții pentru a rezolva chestiunile ridicate de proiectele de amendamente, în concordanță cu standardele europene și cu angajamentele României”, se mai spune în comunicatul postat pe prima pagină a Consiliului Europei. 

 

 

 

 

Curtea Supremă a sesizat Curtea Constituțională pentru modificările aduse Codului penal 

 

 

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a sesizat Curtea Constituţională, joi, cu privire la aspectele de neconstituţionalitate cuprinse în legea de modificare a Codului penal.

 

 

 "Judecătorii (...) s-au constituit în Secţii Unite (...) pentru sesizarea Curţii Constituţionale în vederea exercitării controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare, asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Secţiile Unite (...), legal constituite, prin Hotărârea nr. 8 din 5 iulie 2018, au sesizat Curtea Constituţională asupra aspectelor de neconstituţionalitate cuprinse în Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie", se precizează într-un comunicat remis presei de Instanța Supremă.

 

În hotărârea de sesizare a Curţii Constituţionale se arată, printre altele, că în modificările aduse art. 297 alin. (1) din Codul penal, referitor la abuzul în serviciu, legiuitorul a introdus condiţia ca fapta să fie săvârşită "în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afin până la gradul II inclusiv un folos material necuvenit", restrângând semnificativ sfera de aplicare a normei de incriminare.

 

"Prin introducerea condiţiei enunţate în dispoziţiile art. 297 alin. (1) C. pen., competenţa de dezincriminare a faptelor de abuz în serviciu este exercitată cu încălcarea drepturilor şi a intereselor legitime ale persoanelor fizice sau juridice, inclusiv a drepturilor prevăzute în Constituţie (...). De asemenea, reducerea limitei maxime speciale a pedepsei principale a închisorii, introducerea pedepsei principale alternative a amenzii şi eliminarea pedepsei complementare a interzicerii exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică nu constituie soluţii legislative adoptate în concordanţă cu paragraful 34 al Deciziei Curţii Constituţionale nr. 224/2017", susţin judecătorii.

 

Referitor la reducerea fracţiunilor de pedeapsă care trebuie executate, şi în special a celor care trebuie executate în mod efectiv în materia liberării condiţionate, ÎCCJ consideră că aceasta nu asigură un just echilibru între scopul cu caracter preponderent individual de a asigura respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor condamnate şi scopul sancţionator al răspunderii penale, care corespunde interesului general.

 

"Soluţia legislativă prevăzută în art. 100 C. pen., în forma modificată, permite dispunerea liberării condiţionate după executarea efectivă a unei fracţiuni de o treime din durata pedepsei închisorii (de până la 10 ani) şi de o jumătate din durata pedepsei închisorii (mai mare de 10 ani), iar în cazul persoanei care a împlinit vârsta de 60 de ani, după executarea efectivă a unei fracţiuni de o pătrime din durata pedepsei închisorii (de până la 10 ani) şi de o treime din durata pedepsei închisorii (mai mare de 10 ani). (...) Opţiunea legiuitorului pentru o fracţiune redusă de executare efectivă a pedepsei în materia liberării condiţionate ridică probleme din perspectiva realizării rolului sancţionator al hotărârii judecătoreşti de condamnare", se precizează în sesizare.

 

Conform aceleiaşi surse, reducerea termenului general de prescripţie a răspunderii penale în cazul infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, precum şi în cazul infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani constituie soluţii legislative care încalcă deciziile CCR şi afectează echilibrul între dreptul statului de a trage la răspundere penală persoanele care săvârşesc infracţiuni, răspunzând unui interes general, dar şi drepturile persoanelor care beneficiază de prescriptibilitatea răspunderii penale.

 

În document se mai afirmă că abrogarea art. 175 alin. (2) din Codul penal are ca efect dezincriminarea unei game largi de fapte săvârşite de persoanele care "exercită un serviciu de interes public pentru care au fost învestite de autorităţile publice sau care sunt supuse controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public". În categoria faptelor dezincriminate sunt incluse luarea de mită, delapidare, abuzul în serviciu, folosire abuzivă a funcţiei în scop sexual sau uzurpare a funcţiei săvârşite de funcţionarii publici.

 

"Dezincriminarea faptelor de corupţie şi de serviciu săvârşite de funcţionarii publici prevăzuţi în art. 175 alin. (2) C. pen. sau în legătură cu aceştia afectează protecţia penală acordată valorilor sociale ocrotite prin reglementarea infracţiunilor de corupţie şi de serviciu", concluzionează ÎCCJ.

 

 

 

 

Codul penal, contestat la Curtea Constituțională. PNL, USR şi PMP au sesizat CCR 

 

 

PNL, USR şi PMP  au depus joi o sesizare la Curtea Constituţională cu privire la modificările făcute la Codul penal, spunând că au fost atacate peste 30 de articole modificate.

 

 ”N-a contat opoziţia puternică din societatea românească. N-a contat opoziţia politică din Parlament. N-a contat poziţia Comisiei Europene, poziţia Departamentului de Stat al SUA, poziţia GRECO, scrisoarea celor 12 ambasadori ai celor mai importante state din NATO şi UE, decizia Comisiei de monitorizare a APCE, care a aprobat solicitarea PNL şi a sesizat Comisia de la Veneţia. Dragnea şi Tăriceanu au forţat adoptarea unui Cod Penal care serveşte doar infractorilor şi este împotriva cetăţenilor români corecţi, cinstiţi, care au respect faţă de lege şi pe care îi expune riscului major de a fi victime ale infracţionalităţii scăpate de sub control. România va avea de suferit din cauza acestor iresponsabili obsedaţi de distrugerea sistemului de justiţie din România, disperaţi să îşi scape pielea”; scrie liderul PNL Ludovic Orban pe pagina partidului. 

 

 

Atacăm la Curtea Constituţională toate prevederile neconstituţionale ale acestui cod şi pregătim şi alte demersuri, inclusiv la nivel european, pentru a împiedica intrarea în vigoare a acestei aberaţii legislative, care riscă să transforme România într-o ţara incapabilă să îi pedepsească pe infractori şi să facă dreptate celor vătămaţi.

 

 

  "Sesizarea pe care o adresăm Curţii Constituţionale va fi înregistrată astăzi (joi – n.r.). Sperăm că acest cod al protejării infractorilor nu va deveni lege niciodată. Solicităm CCR să trimită întrebările preliminare care privesc statul de drept, care privesc această valoare fundamentală a UE, să pună aceste întrebări preliminare Curţii de Justiţie a UE şi apoi să se aplece la sesizarea noastră de neconstituţionalitate a demersului PSD-ALDE. Această sesizare este rodul muncii PNL, USR şi PMP", a anunţat deputatul PNL Ioan Cupşa, membru în Comisia specială de modificare a legilor justiţiei, citat de News.ro.

 

 

Cupşa a mai spus că au fost atacate la CCR peste 30 de articole, dar şi proiectul de lege în integralitate, criticând modificarea articolului 297 din Codul penal privind abuzul în serviciu şi abrogarea articolului 298 privind neglijenţa în serviciu.

 

 

De asemenea, deputatul PMP Ionuţ Simionca a afirmat că nu susţine modificările legislaţiei penale, afirmând că "românii aşteaptă de la noi să dăm legi drepte pentru cetăţeni, nu legi speciale pentru lideri politici".

 

 

Proiectul de modificare a Codului penal a fost adoptat, miercuri, de plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional. Legea a fost adoptată cu 167 de voturi ”pentru”, 97 de voturi "împotrivă" şi 19 abţineri, în condiţiile în care erau necesare minimum 165 de voturi favorabile.

 

 

Preșdintele Klaus Iohannis a condamnat şi el adoptarea Codului penal în Camera Deputaților și a anunțat că va contesta atât modificările la Codul penal, cât și pe cele aduse Codului de procedură penală. Iohannis a acuzat PSD că practică o dictatură a majorității în Parlament și că nu a ținut cont de niciun argument adus de Opoziție împotriva modificării codurilor.

 

 

Marţi, proiectul de modificare a Codului penal a fost adoptat de plenul Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată, cu 74 de voturi "pentru", 28 de voturi "împotrivă şi nouă abţineri, după o şedinţă tensionată, în care opoziţia a încercat să lase puterea fără cvorum, însă acest lucru nu a fost posibil deoarece senatorii UDMR au venit în sală pentru ca şedinţa să poată continua.

 

 

Comisia Iordache a adoptat luni modificarea articolului 297 din Codul penal cu privire la infracţiunea de abuz în serviciu, astfel că infracţiunea nu se pedepseşte dacă prejudiciul este până în salariul minim brut pe economie - 1.900 de lei. În plus, se consideră abuz în serviciu dacă scopul este de a obţine foloase materiale necuvenite pentru sine, soţ sau rude până la gradul II. În timpul dezbaterilor, deputatul PSD Oana Florea a propus abrogarea infraţiunii de abuz în serviciu.

 

 

De asemenea, comisia specială a eliminat din sfera infracţiunii de abuz în serviciu elaborarea, emiterea sau aprobarea actelor normative de către Parlament şi Guvern, iar articolul 298 din Codul penal privind neglijenţa în serviciu a fost abrogat. Totodată, comisia a decis modificarea definiţiei din Codul penal a grupului infracţional organizat, în sensul că nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi fără a avea o continuitate.

 

 

 

 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2018 Revista 22