Societatea civila vs. Ordonantele Iordache: Aceste practici arunca Romania in anii 90!

Fara Autor | 20.01.2017

Mai multe organizatii neguvernamentale critica foarte dur ordonantele de urgenta privind gratierea si modificarea Codului Penal precum si modul in care ministrul Justitiei, Florin Iordache, a evitat sa le aduca in dezbaterea publica, generand proteste de strada.

Pe aceeași temă

 

Reprezentantii societatii civile cer retragerea lor și publicarea datele referitoare la populația din penitenciarele din România pentru a fi căutate soluții pentru problema supraaglomerării.

 

"Organizatiile semnatare considera inacceptabil ca acte normative de importanta deosebita cum sunt cele care privesc gratierea colectiva si modificarile codurilor penale sa fie elaborate in secret si promovate pe agenda Guvernului fara o consultare reala a societatii romanesti, fara a oferi posibilitatea societatii civile, reprezentantilor sistemului judiciar si tuturor celor care sunt in mod real interesati, de a-si exprima punctul de vedere.

 

Aceste practici arunca Romania inapoi in anii 90 si sunt incompatibile cu standardele unei tari care este membra UE. De altfel, acordarea unei gratieri colective prin intermediul unei ordonante de urgenta este o actiune fara precedent in istoria postdecembrista a Romaniei. Gratierile colective anterioare s-au facut prin lege, dupa dezbateri parlamentare care ofera posibilitatea puterii si opozitiei de a expune argumente pro si contra acestei masuri, asa cum este firesc intr-o democratie", se arata intr-un comunicat semnat de Expert Forum, Institutul pentru Politici Publice (IPP), Funky Citizens, Centrul Roman de Politici Europene (CRPE), Freedom House-Romania si Grupul pentru Dialog Social (GDS).

 

Semnatarii pun la indoiala scopul declarat de ministrul Justitiei, Florin Iordache, si sustin ca ordonanta privind gratierea "pare sa serveasca mai degraba intereselor persoanelor care au primit condamnari pentru fapte grave".

 

Totodata, pe site-ul Expert Forum este prezentata o lista detaliata a infractiunilor care vor fi gratiate, un "argument in plus care ne fundamenteaza indoiala privind onestitatea demersului ministerial".

 

 

Citeste textul integral  al Comunicatului

 

 

Organizațiile semnatare consideră inacceptabil ca acte normative de importanță deosebită cum sunt cele care privesc grațierea colectivă și modificările codurilor penale să fie elaborate în secret și promovate pe agenda Guvernului fără o consultare reală a societății românești, fără a oferi posibilitatea societății civile, reprezentanților sistemului judiciar și tuturor celor care sunt în mod real interesați, de a-și exprima punctul de vedere. Aceste practici aruncă România înapoi în anii 90 și sunt incompatibile cu standardele unei țări care este membră UE.

 

De altfel, acordarea unei grațieri colective prin intermediul unei ordonanțe de urgență este o acțiune fără precedent în istoria postdecembristă a României. Grațierile colective anterioare s-au făcut prin lege, după dezbateri parlamentare care oferă posibilitatea puterii și opoziției de a expune argumente pro și contra acestei măsuri, așa cum este firesc într-o democrație.

 

Declarațiile făcute de Ministrul Justiției referitoare la impactul acestei ordonanțe, mai exact că ea ar afecta între 2.300 și 2.500 de persoane aflate în penitenciarele românești, ne fac să punem la îndoială scopul declarat al acestei ordonanțe de a rezolva problema supraaglomerării. Dimpotrivă, în felul în care este formulată, ordonanța pare să servească mai degrabă intereselor persoanelor care au primit condamnări pentru fapte grave, cum ar fi faptele de corupție, infracțiunile de  abuz în serviciu, infracțiunile împotriva înfăptuirii justiției și infracțiunile electorale.

 

Analizând textele publicate pe site-ul MJ după ședința de Guvern, constatăm că de la măsura grațierii prevăzute de art. 1 al OUG sunt exceptate anumite infracțiuni, dar, din păcate, pe această listă nu sunt incluse infracțiuni grave la care ne-am referit anterior și a căror listă exemplificativă o găsiți în Anexa prezentului comunicat. Asta înseamnă că persoanele care au primit condamnări de până la 5 ani pentru aceste infracțiuni vor fi grațiate prin efectul legii. Grațierea expressis verbis a pedepselor cu suspendare sau a amenzilor penale (care, deci, nu puteau să genereze aglomerare în sistemul penitenciar) este un argument în plus care ne fundamentează îndoiala privind onestitatea demersului ministerial.

 

Cât privește grațierea parțială a unei jumătăți din pedeapsă pentru anumite categorii de persoane constatăm că în privința acesteia nu există nicio limitare cu privire la natura infracțiunii și nici nu este introdusă obligația de a achita prejudiciul în termen de un an de la punerea în libertate [art. 3 alin (3)]. Așadar vor beneficia de grațiere parțială toți cei care au fost condamnați pentru orice fel de infracțiuni, cu condiția să fi împlinit 60 de ani, să sufere de o boală incurabilă în fază terminală, să aibă în întreținere copii cu vârsta de până la 5 ani sau să fie însărcinate.

 

În ceea ce privește ordonanța de modificare a codurilor penale, observăm că punerea în acord a acestora cu deciziile CCR este doar un pretext, deoarece nu toate deciziile CCR se regăsesc în modificările propuse, iar unele dintre ele, cele care sunt periculoase, nu au legătură cu deciziile CCR.

 

De exemplu, condiționarea anchetelor penale la infracțiunile de abuz în serviciu de depunerea unei plângeri prealabile face practic imposibilă anchetarea abuzului în serviciu împotriva intereselor publice pentru că, în acest caz, chiar inculpații ar trebui să fie cei care solicită parchetului anchetarea propriei conduite infracționale. Introducerea unui prag valoric de 200.000 de lei (aprox. 50.000 euro) va opera ca o dezincriminare a faptelor care se situează sub acest prag.

 

Scăderea pedepsei de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de ocupa o funcție publică (norma în vigoare) – la de la 6 luni la 3 ani sau amendă (norma propusă) atrage scurtarea corespunzătoare a termenelor de prescripție, având ca rezultat închiderea unor dosare ca urmare a intervenirii prescripției speciale. În concluzie, modificările propuse la infracțiunea de abuz în serviciu au ca rezultat golirea acesteia de conținut și imposibilitatea efectuării urmăririi penale atunci când partea vătămată este statul.

 

Neglijența în serviciu este dezincriminată fără a se oferi niciun fel de explicație cu privire la necesitatea acestei acțiuni.

 

Conflictul de interese este și el golit de conținut prin condiționarea existenței infracțiunii de natura necuvenită a foloaselor obținute. De fapt, ceea ce ar trebui să sancționeze această infracțiune este simpla obținere de foloase de către oficialii publici prin folosirea funcției deținute în interes personal sau în interesul persoanelor apropiate. Nu este prima dată când se încearcă dezincriminarea de facto a conflictului de interese prin introducerea sintagmei foloase necuvenite, care a fost respinsă deja de către Curtea Constituțională prin Decizia nr. 2/2014. Modificarea legislației penale în acest fel ar fi, deci, neconstituțională.

 

În privința modificărilor propuse la Codul de procedură penală, considerăm că limitarea la 6 luni de la comiterea faptei a clauzei de nepedepsire a denunțătorilor este nerezonabilă. Rezultatul va fi dispariția de facto a acestui mod de sesizare a organelor de urmărire penală, fapt care va avea consecințe din perspectiva eficienței anchetelor penale. Dacă se dorește introducerea unor limitări cu privire la aplicabilitatea clauzei de nepedepsire ar trebui să se cerceteze practica altor state în această materie, care a fost analizată de GRECO.

 

În concluzie, solicităm Ministerului Justiției să nu promoveze aceste modificări prin intermediul unei OUG și să facă publice datele referitoare la populația din penitenciarele din România pentru a căuta împreună soluții pentru problema supraaglomerării.

 

Expert Forum (EFOR)
Institutul pentru Politici Publice (IPP)
Funky Citizens
Centrul Român de Politici Europene (CRPE)
Freedom House România (FHR)
Grupul pentru Dialog Social (GDS)

Bucureşti 19 ianuarie 2015

 

 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22