Pe aceeași temă
PSD și PNL conduc detașat în preferințele electorale. Potrivit unui sondaj INSCOP citat de Adevărul, 38% dintre respondenți ar vota cu PSD, în timp ce 37,2% i-ar alegele pe liberali în cadrul unor alegeri parlamentare. De remarcat că social-democrații înregistrează o ușoară crește în intențiile de vot, în timp ce liberalii scad.
Astfel, datele arată că PNL nu a fost capabil să capitalizeze politic efectul puternic al alegerii lui Klaus Iohannis în funcția de președinte. Actual șef al statului nu pare să aplice principiul predecesorului său Traian Băsescu, acesta din urmă fiind recunoscut drept o puternică “locomotivă” electorală din funcția de președinte.
De remarcat însă distanța uriașă dintre cele două formațiuni și restul partidelor. În clasamentul INSCOP urmează ALDE, partidul lui Tăriceanu fiind cotat cu 5,3% din intenția de vot în luna martie și PMP, formațiunea lui Băsescu având 5,1%. Ambele înregistrează ușoare creșteri față de barometrul din noiembrie 2015.
UDMR ar mai fi, potrivit cifrelor prezentate, singurul partid care ar reuși să depășească pragul electoral, în eventualitatea unor alegeri parlamentare, cu 5%, însă în ușoară scădere. Formaţiunea maghiară este urmată în clasamentul intenţiei de vot de M10 al Monicăi Macovei cu 2,2% (faţă de 2,4% în noiembrie) şi de PSRO (Geoană) cu 1,8% (faţă de 2,1% în noiembrie).
Un caz aparte e cel ami UNPR-ului. Partidul “interesului național” se află în cădere liberă. După scandalurile în care au fost implicați Gabriel Oprea și Neculai Onțanu, doi dintre liderii de marcă ai partidului, UNPR e cotat acum la 1,2% în martie, în scădere față de noiembrie 2015.
PRU cu 1,2%, PRM cu 1% şi PNŢCD cu 0,4% încheie clasamentul INSCOP, barometru realizat în perioada 21-28 martie pe un eșantion de 1.068 de persoane, cu o marjă de +/- 3%.
Rezultatele barometrului INSCOP relevă o altă percepție asupra clasei politice. În condițiile în care un studiu realizat de IRES la finalul lunii februarie arăta că jumătate dintre respondenți cred că Partidul Comunist Român a fost mai bun decât partidele actuale. Iar neîncrederea e atitudinea dominantă în rândul respondenților față de actuala clasă politică.
75% dintre cei intervievați atunci au exprimat păreri negative despre partidele actuale. Iar atunci când au fost rugați să spună primul cuvânt care le-a venit în minte când s-au gândit la partidele din România, majoritatea respondenților au spus cuvinte depreciative precum hoți/furt/escrocherie sau corupție/mită. Asocierile pozitive erau mult mai reduse ca proporție.
