Pe aceeași temă
Cele mai importante întrebări din sondaj:
Care este principalul vinovat pentru că România nu a intrat în Schengen? (Întrebare deschisă):
Klaus Iohannis: 23%
Întreaga clasă politică: 12%
Guvernul: 9%
Interesele companiilor private: 7%
Nicolae Ciucă: 7%
Bogdan Aurescu: 5%
Lucian Bode: 4%
Faptul că România nu a intrat în Schengen se datoreaza mai degrabă:
Factorilor externi: 47%
Factorilor interni: 41%
Pe plan european, cine credeți că a ajutat mai mult România în efortul de a intra în spațiul Schengen?
Stânga europeană: 36%
Dreapta europeană: 32%
Nimeni: 21%
Ca urmare a faptului că România nu a intrat în Schengen, credeți că România ar trebui să ia măsuri împotriva intereselor economice ale Austriei în România?
Da: 56%
Nu: 40%
Ce acțiuni credeți că ar trebui să întreprindă statul român? (% dintre cei care doresc ca statul Român să ia măsuri împotriva intereselor Austriei în România)
Blocarea achizițiilor statului român de la companiile austriece: 56%
Răcirea relațiilor diplomatice cu Austria: 55%
Acțiune în justiție la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE): 46%
Acțiuni ale României împotriva Austriei în deciziile instituțiilor europene: 44%
68% dintre cei intervievați spun că România trebuie vorbită de bine în străinătate de cetățenii săi. De asemenea, 63% spun că românii nu ar mai trebui să meargă în vacanță în Austria, iar 54% să nu mai cumpere nimic de la companiile austriece.
Eșecul României de a fi primită în Schengen a venit pe fondul unor așteptări foarte mari din partea populației, care cu mai puțin de o lună în urmă era optimistă, conform unui sondaj, efectuat tot de CURS în luna noiembrie.
De remarcat că în luna noiembrie, 58% dintre români se așteptau ca România să fie acceptată în Schengen din care 13% erau siguri că vom fi acceptați.
Doar 24% dintre români credeau că șansele sunt mai degrabă mici pentru ca România să fie admisă în Schengen, iar 11% erau convinși că acest lucru nu se va întâmpla.
****
Volumul eşantionului: 1088 respondenţi, votanţi în vârstă de 18 ani şi peste. Marja maximă de eroare la nivelul întregului eșantion: +/-3% la un nivel de încredere de 95%. Metoda de culegere a datelor: metoda CATI. Perioada de realizare: 9 – 11 Decembrie, 2022.
